„Președinții Curților de Apel din România atrag atenția asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent și responsabil, pentru a prezerva independența justiției și, implicit, dreptul fiecărui cetățean la un proces echitabil. Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eșecurile administrative și legislative ale Guvernului și Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiție slabă și dependentă de executiv. O astfel de justiție va fi, în final, incapabilă să protejeze cetățenii contra potențialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile și libertățile fundamentale”, au avertizat magistrații.
Ei au subliniat că actuala discuție despre vârsta și condițiile de pensionare ale judecătorilor a fost deturnată de la un dialog așezat și conform standardelor europene, devenind un exercițiu politicianist și o campanie publică agresivă bazată pe dezinformare. Această atmosferă ostilă a alimentat, potrivit lor, un „veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților”.
În fața acestor atacuri, liderii curților de apel consideră că este obligația lor să clarifice realitatea, respingând ferm afirmațiile potrivit cărora judecătorii s-ar pensiona în mod obișnuit la 48 de ani. „Această afirmație este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa (n.r. premierul Ilie Bolojan) a îndeplinit funcția de Președinte interimar al României, a semnat 37 de decrete de eliberare din funcție prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 și 49 de ani. Cu siguranță, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînțeles ușurința cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmații, preluate și răspândite apoi intens de presă”, se precizează în comunicat.
Ei au mai arătat că, potrivit datelor centralizate inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, o valoare comparabilă cu a altor categorii de angajați din sistemul public care beneficiază de grupe speciale de muncă. „În ciuda datelor statistice obiective, continuă să se răspândească informația falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani”, au mai subliniat președinții Curților de Apel.
Mai mult, ei au precizat că legea prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare către 60 de ani, iar incertitudinile repetate cu privire la statutul magistratului și modificările dese ale legislației au determinat un număr tot mai mare de judecători să iasă din sistem. Această instabilitate a generat, conform lor, un nou val de cereri de eliberare din funcție, inclusiv din partea unor judecători cu vastă experiență.
În privința salariilor, magistrații au respins eticheta de „nesimțite”, punctând că veniturile acestora se înscriu în niveluri comparabile cu ale altor categorii bugetare. „În realitate, indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei pentru auditorii de justiție, crescând la 7.200 lei pentru un judecător stagiar, 11.900 lei pentru un judecător definitiv, 18.504 lei pentru un judecător de tribunal, 20.902 lei pentru un judecător de curte de apel și ajungând la 27.252 lei în cazul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Or, acest tip de venituri se regăsește în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat”, au transmis ei.
Totodată, judecătorii au atras atenția asupra volumului impresionant de muncă pe care îl gestionează instanțele din România, mult peste media europeană. Datele arată că în 2024, un judecător de la o judecătorie a avut de soluționat în medie 1.519 dosare, unul de la tribunal 982 dosare, iar un magistrat de curte de apel 606 dosare, în timp ce la Înalta Curte media a fost de 619 dosare per judecător. „Gestionarea unui singur dosar implică verificări și rezoluții inițiale, studierea dosarului înaintea fiecărei ședințe, audierea părților, administrarea probelor, deliberarea, pronunțarea și motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare”, au precizat ei. Aceste ore nu sunt nici plătite suplimentar și nici compensate cu timp liber.
Magistrații au mai evidențiat și condițiile dificile în care își desfășoară activitatea: „Multiplele expertize efectuate în instanțe au relevat prezența a numeroși factori de risc, precum suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni și iritanți ai sistemului respirator, alături de alte condiții de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupațional, volumului mare de muncă, caracterului activității judecătorești și fenomenului de izolare socială inerent funcției”.
În final, președinții Curților de Apel au ținut să clarifice și un alt subiect des vehiculat în spațiul public, cel al încrederii în justiție. „Una din cele mai des rostogolite afirmații false se referă la încrederea în justiție, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale. Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepția asupra independenței justiției era bună și foarte bună pentru 52% din populația generală și pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite și a campaniei publice îndreptate împotriva magistraților, la 44% pentru populația generală și 51% pentru companii, rămânând, chiar și în aceste condiții, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia”, au transmis ei.
Curțile de apel au anunțat că vor continua să prezinte cetățenilor informații concrete despre volumul activității, problemele de infrastructură și deficitul de personal cu care se confruntă sistemul, pentru ca opinia publică să fie corect informată. „Independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci un drept fundamental al fiecărui cetățean, ultima barieră în apărarea libertății și a democrației, ce trebuie protejate permanent, de către cetățeni și judecători deopotrivă”, au conchis președinții Curților de Apel din România.