Postul Paștelui se remarcă prin numărul redus de zile în care este permis consumul de pește. În 2025, credincioșii au doar două astfel de ocazii: pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, de Florii.
Postul Paștelui este o perioadă de 40 de zile dedicată pregătirii spirituale pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În 2025, Postul Mare începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie, urmat de Săptămâna Patimilor.
În tradiția ortodoxă, Postul Paștelui este considerat cel mai lung și mai aspru dintre posturile bisericești, având menirea de a-i pregăti pe credincioși pentru marea sărbătoare a Învierii. Spre deosebire de Postul Crăciunului, care oferă mai multe zile de dezlegare la pește, ulei și vin, în Postul Mare există doar două zile de dezlegare la pește.
În ceea ce privește regulile alimentare, în Postul Paștelui se recomandă evitarea cărnii, ouălor, lactatelor și, în majoritatea zilelor, a peștelui. De asemenea, consumul de alcool este restricționat, cu excepția anumitor zile de dezlegare. Zilele de dezlegare la pește în 2025 sunt:
- 25 martie – Buna Vestire
- 13 aprilie – Duminica Floriilor
Ce este postul
Postul, în orice tradiție religioasă, reprezintă o perioadă de abținere de la anumite practici, având ca scop curățarea spirituală, înălțarea morală sau aprofundarea relației cu divinitatea.
Din punct de vedere alimentar, se renunță la alimentele de origine animală, precum carne, ouă, lapte și derivatele acestora. Se consumă legume, fructe, cereale, leguminoase, semințe și nuci. Pește, vin și untdelemn sunt permise doar în zilele de sărbătoare specificate. În unele zile din Săptămâna Mare, postul devine și mai aspru, iar unii credincioși aleg să mănânce doar pâine și apă sau să postească complet.
În unele zone din România, există obiceiul ca în prima și ultima săptămână să se țină post negru, fără mâncare și apă până seara. Se practică milostenia și ajutorarea celor săraci, iar oamenii încearcă să-și întărească legătura cu Dumnezeu prin fapte bune și rugăciune.
Postul este considerat o formă de smerenie și o oportunitate de a întări legătura cu Dumnezeu. Acesta nu se reduce doar la restricții alimentare, ci implică și un proces de reflecție interioară, susținut de rugăciuni și ajutor către semeni.
Pentru credincioși, postul este un instrument de echilibru între trup și spirit, având rolul de a purifica gândurile și intențiile și de a apropia omul de Dumnezeu. Tradițiile care susțin postul își au originile încă din Vechiul Testament, când, prin post, oamenii căutau să se purifice și să primească inspirație divină.
În cadrul Bisericii Ortodoxe, postul nu este o obligație strictă, ci se face cu înțelepciune, adaptându-se nevoilor fiecărei persoane. Persoanele care se află în situații de sănătate precară sau în alte condiții speciale sunt scutite de la post, iar practicarea acestuia depinde și de sinceritatea intenției fiecăruia.
Postul este, de asemenea, legat de pregătirea duhovnicească pentru primirea Sfintei Împărtășanii. În această perioadă, credincioșii își curăță sufletul prin post și spovedanie, pentru a se apropia mai mult de viața spirituală.
Așadar, în timpul Postului Paștelui, postul devine un proces profund spiritual, care depășește aspectul material al restricției alimentare. Este un drum de pregătire interioară pentru a trăi pe deplin bucuria Învierii, prin credință și rugăciune.