Una dintre modificări îi oferă președintelui României posibilitatea de a dispune angajarea de capabilități militare și non-militare în afara teritoriului național, pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol, inclusiv în zone de conflict.
„Un exemplu concret este cel din 2021, când România și-a retras personalul militar și civil din Afganistan, prin Pakistan, după retragerea armatei americane. A fost nevoie de forță de protecție, pe lângă personalul logistic. Astfel de situații se pot repeta, oriunde avem reprezentanțe sau cetățeni români expuși riscurilor”, a declarat Moșteanu.
Întrebat dacă prevederea ar putea viza și scenarii precum un eventual atac asupra Republicii Moldova, unde trăiesc sute de mii de cetățeni români, ministrul a evitat speculațiile: „Puteți face scenarii până mâine, dar eu am dat un exemplu concret, care s-a întâmplat deja. Pentru asta avem nevoie de un cadru mai clar”.
Atenție: Este vorba despre evacuarea și protejarea cetățenilor români în zone de conflict, nu de implicare directă într-un război străin.
Iată declarațiile integrale:
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! M-am uitat pe Legea apărării naționale și mi-au atras atenția două articole pe care aș vrea să le clarificați. În primul rând, vorbim despre un articol care prevede că președintele României poate să dispună angajarea de capabilități militare și non-militare în afara teritoriului statului român, pentru a proteja cetățenii români care se află în pericol în străinătate, inclusiv în cazul unor conflicte armate. Despre ce e vorba mai exact aici? Am putea vedea, de exemplu, soldați români care intervin în afara țării într-un conflict armat?
Ionuț Moșteanu: Vă dau un exemplu. În 2021 am avut efective militare în Afganistan, când armata americană a decis să se retragă. Noi am retras personal militar și civil prin Pakistan, dacă țineți minte atunci, și aia a fost o... ăsta este genul de operațiune pentru care avem nevoie de astfel de cadru, pentru că, pe lângă ei, trebuie deplasați, pe lângă cei care fac serviciile logistice, dacă vreți așa, trebuie deplasată și o forță de protecție. E genul de caz care se poate întâmpla în orice... și astăzi avem, știți foarte bine, mulți soldați în diverse misiuni externe și, pe lângă soldați, sunt civili, avem reprezentanțe și ambasade în toată lumea asta largă, este bine să ne luăm această rezervă, acest cadru în care să putem interveni dacă se întâmplă ceva într-un moment sau altul.
Reporter: Bun, dar într-o interpretare mai largă, termenul de "cetățeni români care se află în pericol", în cazul unor conflicte armate în afara țării, mă poate duce cu gândul că, de exemplu, luăm scenariul în care Republica Moldova ar fi atacată, avem sute de mii de cetățeni români acolo.
Ionuț Moșteanu: Puteți să faceți scenarii până mâine, dar eu v-am dat un exemplu care chiar s-a întâmplat și... ăsta este genul de exemplu pentru care ne trebuie un cadru mai clar.
Reporter: Deci, e vorba doar de soldații români care au misiuni în străinătate și de personalul diplomatic din ambasade?
Ionuț Moșteanu: Sau personal civil, în momentul în care trebuie cineva să... orice român scos foarte repede dintr-o zonă de conflict, trebuie să avem acest cadru, pe lângă partea de logistică, trebuie și partea de protecție.
Reporter: Și un alt articol, tot aici: Parlamentul României poate aproba angajarea unor capabilități militare, la fel, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru a contracara amenințările hibride. Asta la propunerea președintelui, după consultarea CSAT.
Ionuț Moșteanu: Și cu aprobarea Parlamentului, da.
Reporter: Cu aprobarea Parlamentului, da. Ce înseamnă mai exact că se pot angaja capabilități militare în afara țării pentru a contracara amenințări hibride?
Ionuț Moșteanu: Asta la fel, creează cadru... suntem parte dintr-o alianță și această alianță NATO este, probabil, cel mai bun lucru care s-a întâmplat României în istoria recentă. Și împreună cu aliații, trebuie să putem lua niște decizii și să le și implementăm atunci când este nevoie, pentru a proteja, a acționa în spiritul articolului 5 din tratat.
Reporter: Păi bun, și amenințări hibride care sunt combătute, ce înseamnă - campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, ce mai înseamnă?
Ionuţ Moşteanu: Ameninţările hibride, de exemplu, pot să fie și, ați văzut, ca să dau doar un exemplu, se folosește foarte mult și se speculează sau... se poate ataca infrastructura energetică, care trebuie protejată, care poate deveni o amenințare sau atacarea infrastructurii energetice poate deveni un atac la securitatea, la siguranța unei țări. Nu o să dezvolt acum detaliile, creăm acest cadru și, din nou, acest lanț de aprobări este suficient de mare și suficient de transparent pentru a nu permite nimănui să abuzeze de el, când vorbim de parlament, președinte, CSAT.