Întrebată unde pot fi întâlniți sturionii, specialista a explicat că „în general în emisfera nordică, în mările și fluviile și în orice lacuri mari din emisfera nordică. În emisfera sudică mai găsim prin ferme”.
România avea odinioară șase specii de sturioni. Astăzi, însă, doar patru mai supraviețuiesc. „Două au dispărut, în sensul că au fost exterminate”, a explicat Cristina Munteanu. Exploatarea intensă a reprezentat unul dintre factorii principali ai acestei pierderi.
Cele două specii dispărute din România sunt șipul și viza. „În general, o anumită specie ocupă o anumită zonă. Dar la periferia zonei care este cea mai favorabilă, numărul de exemplare este mic. Și în ambele cazuri, zona noastră, Marea Neagră și Dunărea, erau un pic la marginea arealului. Deci oricum nu erau prea multe”, a explicat experta.
Astăzi, în apele României mai trăiesc morunul, nisetrul, păstruga și cega, ultima fiind singura care nu ajunge niciodată în Marea Neagră. „Ea rămâne doar în Dunăre, deci este doar pe apă dulce. Are și un ciclu mai scurt de viață și atunci se reproduce mai des, deci are o situație un pic mai bună. Dar tot în 2022, la nivel global, a trecut de la vulnerabilă la amenințată, ceea ce înseamnă că i-a crescut gradul de amenințare, adică e mai puțină”, a arătat reprezentanta WWF.
Situația celorlalte specii este și mai gravă, toate fiind considerate critic amenințate. România are însă o responsabilitate specială, pentru că în Delta Dunării și pe sectorul inferior al fluviului există încă condiții pentru reproducere naturală, spre deosebire de alte regiuni unde eforturile de repopulare nu au dat rezultate. „La noi este grație Dunării și a Deltei, a faptului că Dunărea, cel puțin până la Porțile de Fier, nu mai are alte baraje, deci încă mai au habitate”, a explicat Cristina Munteanu. Totuși, specialiștii atrag atenția asupra fenomenului de hibridizare între specii, o consecință a reducerii drastice a populațiilor.
Un alt moment important în istoria recentă a sturionilor din România a fost închiderea pescuitului comercial. Decizia a venit după ce raportările privind capturile arătau o scădere dramatică: „Începuseră de la câteva sute de kilograme și ajunseseră la câteva kilograme. Și atunci, cei de la această convenție ne-au sugerat că este cazul să închidem pescuitul comercial”, a spus reprezentanta WWF.
Contrar percepției publice, măsura nu a fost impusă de Uniunea Europeană. „Știu că foarte mulți pescari și multă vreme ideea a fost că Uniunea Europeană ne-a cerut asta, să închidem pescuitul la sturion. Nu, nu a fost Uniunea Europeană, plus că noi nu eram în Uniunea Europeană încă oficial în 2006. Eram în curs de aderare. Dar nu Comisia Europeană a făcut această recomandare, a fost Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică, prescurtat CITES”, a precizat Munteanu.