Adrian Câciu, vicepreședintele Comisiei pentru Buget Finanțe și Bănci din Camera Deputaților, a vorbit despre lipsa de adaptare a educației pe standardele actuale ale lumii în care trăim. În continuare, peste tot în lume, curicula școlară și academică reflectă realitățile unei lumi pe care de mult am depășit-o, iar astfel populația nu poate să acopere deficitul de protecție, dar și alte teme, pentru că nu este pregătită.
Decalajul pe care îl interpretăm ca deficit
"Discutăm de o temă interesantă, care sigur nu poate să fie epuizată doar într-o singură întâlnire. Discutăm nu numai de bani, ci și de educație, pe de o parte, de intervenție, de informare, de reglementare, de o paletă foarte largă atunci când ne propunem să reducem riscurile cu care ne confruntăm. Pe de altă parte, este evident că, în evoluția sa, omenirea, cu cât s-a dezvoltat mai mult, a dat de mai multe noi riscuri. Atunci, undeva, decalajul pe care îl interpretăm ca deficit se datorează, dacă vreți, vitezei mai lente de adaptare a informării, a educării, dar câteodată și a reglementării. Sunt elemente pe care le punctez puțin, pe larg, dar ele sunt, de fapt, cele care creează contextul atunci când ne îngrijorăm că nu suntem suficient de pregătiți pentru a răspunde unor riscuri.
Riscul nu este același lucru cu incidentul sau hazardul
Pe de altă parte, faptul că identificăm riscurile este un bun început întotdeauna. Riscul nu este același lucru cu incidentul sau hazardul, este o chestiune de anticipație, de identificare, și atunci intervine nevoia de reglementare, informare, educare, cuantificare și, ulterior, de intervenții. Cu alte cuvinte, deficitul acesta de protecție trebuie combătut cu multă prevenție, datorată post-identificării riscurilor.
Nu adaptăm educația la realitatea prezentului
Dacă discutăm nu numai despre țara noastră, ci și despre întreaga omenire, dacă facem din nou o analiză a evoluției civilizației, constatăm că, cu cât evoluăm mai mult, cu atât întâmpinăm mai multe riscuri, iar educația noastră, investiția în educație, scade. Dacă discutăm de riscuri financiare, de riscuri economice, de riscuri geopolitice, pe care le-ați amintit, sau de riscuri de sănătate, constatăm că investim fizic foarte mult, nu numai noi ca țară, dar reducem investiția în educație. Pe de altă parte, nu adaptăm educația la realitatea prezentului.
Unde este deficitul? La piață sau la lipsa de pregătire a populației?
Noi, când eram tineri, aveam altă abordare față de generațiile anterioare. Acum ne confruntăm cu un nou tip de evoluție, a digitalului, în care educația clasică este completată sau distorsionată de cea care vine rapid, gratuit și, uneori, eronat. Ori, noi nu adaptăm partea de curiculă școlară la noua realitate. Noi respingem din start faptul că omenirea a evoluat, faptul că se informează altfel, nu ne adaptăm la a informa pe acel nou model și, undeva, creăm un nou deficit prin această inadaptare la realitate.
Pe de altă parte, nu suntem într-o zonă în care să nu fi anticipat, din punctul meu de vedere, multe dintre riscurile cu care ne confruntăm. Nu suntem în zona aceasta. Întrebarea care s-ar pune când ai aceste riscuri este: Unde este deficitul? Este la piața sau infrastructura care nu există să combată acel risc? Sau e lipsa de pregătire a populației, care a rămas în urmă pentru că nu a fost informată?
Toate instituțiile ar trebui să pregătească populația
Aici au rol important instituțiile care se ocupă de acest lucru, ISF-ul fiind una dintre ele. Nu numai ISF-ul, toate instituțiile ar trebui să pregătească populația, să îi învețe pe oameni cum să se comporte într-o situație de hazard. Hazardul poate să fie mai mic sau mai mare, ceva cu care nu s-au confruntat, neobișnuit față de rutina zilnică.
Totodată, insist iar pe educație. De ce? În România și peste tot în lume nu se adaptează formula de educație cu realitatea cu care ne confruntăm și cu care ne vom confrunta. Îi dădeam un exemplu copilului meu și îi spuneam că nouă ne lua poate o lună de zile să citim un roman istoric despre nu știu ce context sau perioadă. În acest moment, ai la dispoziție un film care îți spune toate evenimentele principale într-o oră. Aș aștepta de la sistemul de educație să vină cu astfel de refaceri ale curiculei, astfel încât educația să devină atractivă.
Lăsând la o parte educația generală, m-aș referi și la educația specifică. Ea comportă multe aspecte și ne duce într-o altă discuție largă: educația de prevenire sau de intervenție atunci când apare un dezastru, educația financiară, educația de a te adapta la mai multe riscuri, de la a avea o casă, până la o mașină, o altă proprietate, o asigurare de sănătate și așa mai departe", a explicat Adrian Câciu, în cadrul conferinței ”Quo Vadis 2026!". Este ediția a VIII-a care a avut ca temă "O Românie rezilientă: Cum reducem deficitul de protecție într-o lume a riscurilor multiple?", organizată de Fundația Institutul de Studii Financiare și trustul de presă DC Media Group, trust media din care fac parte DC News, DC Business, DC Medical, Știri Diaspora, Defense Romania, Spectacola, Astrosens, Părinți și Pitici, DC Sport, DC NewsTV și Radio DCNews
VEZI TOATĂ CONFERINȚA AICI: