Prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie, a explicat la DCNews de ce corpul nostru a rămas blocat în mecanisme ancestrale de supraviețuire și cum ne „îmbolnăvim” singuri prin exces caloric și sedentarism.
Într-un dialog esențial despre sănătatea metabolică, prof. dr. Liana Gheorghe trage un semnal de alarmă asupra modului în care confortul modern ne distruge cel mai mare filtru al organismului: ficatul.
„Cele mai frecvente forme ale ficatului gras sunt din cauza stilului nostru de viață, așa numit modern sau occidental, dar cu siguranță deficitar, cu doi piloni importanți care conduc la această afecțiune”, spune aceasta.
Cei doi factori care duc la afecțiunea ficatului gras
Potrivit medicului, suntem victimele unui contrast periculos între biologia noastră de „culegători-vânători”, programată să economisească energie, și realitatea actuală, în care hrana hipercalorică este disponibilă oricând.
„Primul factor este reprezentat de dieta nesănătoasă, o dieta care este ușor de accesat pentru că o găsești peste tot: fast food, alimentele supraprocesate cum ar fi un sandwich sau semi-preparate, alimente cu un conținut excesiv în grăsimi saturate de origine animală, dulciurile, excesul de zaharuri adică, de hidrocarbonate etc.
Aceste obiceiuri alimentare vin la pachet cu sedentarismul cauzat de activitățile moderne, care sunt mai degrabă statice în fața calculatorului sau la birou. Suntem sedentari, nu consumăm calorii, în același timp mâncăm excesiv pentru că o dată cu timpul și porțiile au crescut și conținutul lor caloric, conținutul lor hidrocarbonat în zaharuri și în grăsimi procesate a crescut.
Și din toate acestea adunăm un plus caloric pe care nu îl mai consumăm și pe care acest organism uman din timpurile ancestrale este obișnuit să-l pună deoparte, să-l economisească din vremea în care eram culegători, vânători și mâncam o dată la nu știu cât timp, când reușeam să vânăm ceva. Deci îl punem deoparte pentru zile în care nu avem acces la alimente, dar noi avem acces oricând și atunci excesul acesta se cumulează, devenim obezi, supraponderali, căpătăm alte boli, diabet zaharat, hipertensiune, boală coronariană și așa mai departe și printre toate astea și ficatul acesta gras asociat cu bolile metabolice”, explică Dr. Liana Gheorghe.
Fosfolipidele ajută la prevenția acestei afecțiuni?
Medicul subliniază că nu există „pilule magice” pentru prevenție, nici măcar fosfolipidele, și că singura soluție reală rămâne reîntoarcerea la mișcare și la dieta de tip mediteranean.
„Nimic nu ajută la prevenția acestei afecțiuni decât mișcarea și aderența la ceea ce și-a căpătat o supremație în domeniul dietelor, dieta verde mediteraneană. O dietă care este bazată în principal pe legume, pe fructe, fără un conținut excesiv caloric sau de zaharuri, adică să preferăm fructe de genul fructelor de pădure, căpșunilor, caiselor, mai puțin struguri, banane care au un exces din acesta de zaharuri, legume în mod particular cât mai puțin procesate, carne slabă, pește sau pui de pe care îndepărtăm pielea sau grăsimile care există, ulei vegetal, dar în special ulei de măsline și, de asemenea, nuci, alune, brânzeturi slabe, lactate slabe cu un conținut mai mic de 2,5-3%. Toate aceste lucruri ajută.
Fosfolipidele ar putea ajuta, într-adevăr. Sunt niște preparate patentate care au o concentrație de peste 72-75% de fosfolipide, din acestea esențiale, de obicei extrase din soia. Într-adevăr, sunt de ajutor, ameliorează steatoza, ameliorează probele hepatice, dar în niciun caz nu fac prevenție. Prevenția o facem noi printr-o dietă sănătoasă la care asociem și mișcarea fizică. Mișcarea fizică trebuie să facă parte din viața noastră în fiecare zi”, explică Dr. Liana Gheorghe.
Educația fizică și educația nutrițională la copii
Mai mult, dr. Liana Gheorghe avertizează că lipsa educației nutriționale din școli transformă noile generații în viitori pacienți cu afecțiuni cronice grave.
„Din ce în ce mai mult, educația nutrițională la copii, educația cu privire la activitatea fizică dispar. Nu sunt deloc abordate în școli. Educația aceasta ar trebui să înceapă cu primele clase, cu grădinița, cu școala primară. Copiii ar trebui învățați ce e sănătos, ce nu e sănătos să mănânce, să fie lăsați să se joace în orele de educație fizică, nu să facă meditații. Deci sunt lucruri care erau încurajate pe vremea noastră, toți ne jucam în aer liber.
Acum toți copiii se joacă la calculator, în locul orelor de educație fizică fac ore de matematică sau de limba română, lucru care ar trebui re-structurat, re-adaptat la cerințele vieții moderne care ne face din ce în ce mai sedentari pe toți”, încheie Dr. Liana Gheorghe.