Recent am luat act de decizia Guvernului Bolojan care vrea să cumpere 12 elicoptere Super Puma H225M, în valoare de 865 de milioane de euro, prin programul European SAFE, dar fără aplicarea unei clauze de tip off-set sau de localizare a producției. În opinia Blocului Național Sindical, încă o dovadă a faptului că am intrat complet nepregătiți în mecanisemele de negociere europene pentru programul SAFE. Care este efectul? Industria românească de profil nu va beneficia în niciun fel de această achiziție.
Declarații oficiale vs. realitatea programului SAFE
Deși președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, fostul ministru al Economiei și actualmente ministru al Apărării, Radu Miruță au declarat, în repetate rânduri, că în urma alocării prin programul SAFE, România va beneficia de cele 16,7 miliarde de euro, constatăm că lucrurile nu stau chiar așa. În realitate, cei mai sus menționați, alături de alți membri ai Guvernului, au declanșat o adevărată campanie de dezinformare. Blocul Național Sindical va arăta, în rândurile următoare, care sunt informațiile eronate transmise în spațiul public de decidenți:
1.Au transmis că România are ,,alocate” 16,7 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE dintre statele membre UE, sugerând ideea că România primeste pe tavă această sumă, fără să o înapoieze. De fapt, discutăm despre bani împrumutați pe care îi vom returna începând cu 2035! Ministru Radu Miruță declara în 26 ianuarie 2026, că ,,s-a obținut o finanțare în condiții foarte avantajoase pentru România. Varianta era să achiziționăm la un cost foarte mare pentru a ne finanța” .
2. Au declarat că banii sunt destinați industriei de apărare din România și că vor avea ca rezultat crearea de locuri de muncă. Președintele Nicușor Dan scria pe Facebook, în data de 16 ianuarie 2026, că ,,aceste resurse vor contribui major la crearea de noi locuri de muncă bine plătite şi la modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv a unuia dintre cele mai importante proiecte care trebuie finalizate, Autostrada Moldovei, dar nu numai” . Declarații care sună bine, dar lucrurile stau cu totul altfel. În contradicție cu declarațiile președintelui, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din noiembrie 2025, pe care tot Nicușor Dan îl conduce, se decisese că achizițiile din SAFE ,,au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie” . Deci, care este realitatea?
Întrebat de unde vor fi făcute achizițiile, ministrul Apărării, Radu Miruță răspundea în data de 26 ianuarie 2026, că aceste aspecte sunt clarificate de o Ordonanță de Urgență. ,,În cazul Ministerului Apărării, sunt transmise criteriile operaționale – ce trebuie să facă produsul și ce caracteristici să aibă. Ministerul Economiei transmite criteriile de cooperare – ce procent trebuie realizat în România. Grupul de lucru, coordonat de Cancelarie, va integra aceste aspecte și va emite un ordin comun, care va fi trimis companiilor interesate și care îndeplinesc condițiile respective, urmând aprobarea în CSAT și începerea contractelor” . Concluziile le trageți dumneavoastră!
3.Achiziția elicopterelor Super Puma este un afront direct adus specialiștilor din industria de aviație. În anii 1970, România reușea să dezvolte, în premieră, un program unic pentru țările comuniste, programul PUMA. Acest program, pe lângă transferul de tehnologie în domenii multiple, a inclus si un offset, care i-a asigurat viabilitate mult dincolo de perioada de asamblare a celor 48 elicoptere din primul contract de licență. De pildă, la programele actuale Piranha 5 sau Otokar, primele sute de vehicule vin gata fabricate de la producător, la programul PUMA primele 12 elicoptere au fost fabricate în România. Și dacă la noi nu se poate, la alții se poate. De exemplu, Polonia are două fabrici de elicoptere! Angajează mii de salariați, ia cifra de afaceri cumulată a celor două fabrici se ridică la peste un miliard de euro!
Lipsa unei strategii pentru resursa umană din apărare
4.Dacă, întradevăr, ar fi existat preocupări reale legate de investiții și dezvoltare de capacități de producție în apărare, ar fi existat și un program național coerent dedicat selectării, formării și specializării resursei umane necesare. Probabil că nici măcar nu știu că media de vârstă în muribunda industrie de apărare locală depășește cu mult pragul de 50 de ani.
Pe această cale, BNS solicită miniștrilor Economiei și Apărării, Irineu Darău și Radu Miruță, precum și șefului Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurcă, adică celor care au realizat strategia Programului SAFE, să precizeze care sunt direcțiile și liniile de acțiune pentru ca achizițiile planificate să rezulte în beneficiul industriei naționale de apărare.
BNS reamintește că, în 2025, am solicitat președintelui României, precum și Guvernului României o serie de întâlniri pentru a aborda problema formării resursei umane necesare odată cu implementarea programului SAFE.