Tensiunile dintre Berlin și Varșovia privind migrația au dus la reintroducerea controalelor la frontieră, stârnind neliniște în orașele de graniță Guben și Gubin, situate pe râul Neisse.
De câteva săptămâni, locuitorii celor două orașe de la granița polono-germană s-au obișnuit cu o imagine neobișnuită: gărzi staționate la ambele capete ale podului de 68 de metri care leagă Guben, partea germană, de Gubin, partea poloneză, precizează Financial Times.
Granița trasată în 1945 de-a lungul râului Neisse, care a împărțit fostul oraș german Guben în două, dispăruse din viața cetățenilor polonezi și germani datorită integrării în Uniunea Europeană. Timp de aproape două decenii, localnicii au traversat liber podul pentru a merge la muncă, la cumpărături sau pentru a-și duce copiii la școală.
Controale la graniță pentru prima dată în ultimii 18 ani
Însă acum, podul a devenit din nou un simbol al separării, pe fondul escaladării disputelor dintre Berlin și Varșovia legate de solicitanții de azil, într-un context de creștere a sentimentelor anti-imigrație. Luna trecută, pentru prima dată de când Polonia a aderat în 2007 la zona Schengen, țara a reintrodus controale la frontiera cu Germania, ca reacție la intensificarea controalelor impuse de Berlin în luna mai.
Prinși în mijlocul unui schimb de măsuri între guvernele de la Berlin și Varșovia, primarul din Guben, Fred Mahro, s-a declarat întristat să vadă gardienii care „se privesc ca în vremurile Războiului Rece”.
„Ne-am obișnuit cu o altă realitate; Europa are potențialul să ofere mai mult”, a afirmat el. „Europa se sprijină pe încrederea dintre vecini, iar atunci când aceasta se slăbește, întreaga Europă resimte durerea”.
Răni vechi au ieșit la suprafață: în această lună, pe partea poloneză a podului au fost afișate steaguri și pancarte pentru a comemora revolta de la Varșovia din 1944, zdrobită de forțele naziste.
„Este prima oară când se întâmplă așa ceva”, a spus Zbigniew Bołoczko, primarul din Gubin.
Pozițiile celor două state
După ce a preluat mandatul în mai, cancelarul german Friedrich Merz a intensificat controalele pentru a interzice intrarea solicitanților de azil. El promisese o înăsprire a restricțiilor după ce un migrant a înjunghiat mortal un copil cu puțin timp înainte de alegeri. Totodată, Merz se afla într-un context politic în care încerca să atragă sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care promova deportări în masă.
Această înăsprire a avut loc cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale în Polonia, unde migrația a reprezentat un subiect central, ceea ce l-a determinat pe premierul polonez Donald Tusk să reintroducă controalele la granița cu Germania pentru a preveni eventualele reveniri.
Ambele țări au invocat măsuri de urgență pentru a suspenda legislația Schengen care garantează libera circulație. Nouă dintre cele 29 de țări din Schengen efectuează în prezent controale la frontierele interne.
Pentru Germania, noile măsuri, care se adaugă controalelor introduse anul trecut de predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, marchează o ruptură definitivă față de politica fostului cancelar conservator Angela Merkel, care în 2015-2016 a permis circa 1 milion de oameni, mulți dintre ei refugiați sirieni, să solicite azil.
„Controalele sunt un mesaj pentru lume că politica germană de migrație a fost greșită, că dorește să recâștige controlul asupra migrației”, a spus Knut Abraham, deputat al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) care se ocupă de relațiile germano-poloneze.
Însă această decizie a împiedicat o încercare de apropiere între Berlin și Varșovia, care începuse odată cu revenirea la putere în 2023 a guvernului pro-UE condus de Tusk.
Relațiile dintre Germania și Polonia
Relațiile dintre Tusk și Merz, ambii politicieni pro-UE, de centru-dreapta, sunt „mult mai bune la nivel personal” decât în timpul lui Scholz, spune Joanna Maria Stolarek, directoarea polono-germană a Fundației Heinrich Böll din Varșovia. Dar „ei sunt încă ostatici ai politicii interne și amândoi sunt foarte îngrijorați de presiunea extremei drepte”.
Merz a vizitat Varșovia în prima zi a mandatului său, după o oprire la Paris, însă acest gest a fost umbrit de politica sa strictă privind frontiera, care a complicat situația lui Tusk, al cărui candidat la președinție se afla în proces de a pierde în fața reprezentantului opoziției de dreapta din Polonia, partidul Lege și Justiție (PiS).
Candidatul câștigător PiS, Karol Nawrocki, a condus revendicările Poloniei pentru despăgubiri de 1,3 trilioane de euro pentru atrocitățile naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El a preluat mandatul de președinte cerând imediat schimbări constituționale pentru a apăra suveranitatea poloneză și deschizând un nou conflict cu Tusk.
Tensiuni politice și presiuni interne la graniță
În Gubin, pe partea poloneză, tensiunile au crescut după introducerea controalelor germane. Grupuri de persoane care se autoproclamau supraveghetori s-au adunat lângă punctul de trecere de pe pod pentru a împiedica trecerea oricărei persoane dinspre Germania, potrivit declarațiilor primarului.
Tusk i-a numit „huligani”, în timp ce PiS i-a descris drept apărători ai suveranității poloneze. După ce liderul acestui grup, Robert Bąkiewicz, a primit luna trecută o grațiere prezidențială pentru o condamnare penală anterioară, Tusk a denunțat gestul drept „un scandal” orchestrat de PiS.
Primarii celor două orașe speră să limiteze daunele aduse legăturilor transfrontaliere odată cu revenirea controalelor. Până acum, perturbările pentru locuitori au rămas minime, spun ei.
Pe podul din Guben, la începutul lunii, câțiva gardieni germani opreau vehicule la fiecare cinci minute. La capătul polonez al unui pod pietonal mai mic, trei soldați, doi înarmați, verificau actele de identitate ale pietonilor care traversau în Polonia. Traficul era fluid, spre deosebire de cozile de la alte puncte de trecere rutieră germano-poloneză din Frankfurt pe Oder, la 50 km nord, sau Görlitz, la sud.
În ciuda rezervei față de subminarea a decenii de liberă circulație și a unei relații economice importante, Germania este principalul partener comercial al Poloniei, ambii primari spunând că aceste controale la frontieră pot funcționa dacă sunt bine aplicate.
Primarul Mahro, membru al CDU a lui Merz, a spus că migrația ilegală a alimentat sprijinul pentru AfD, care a atins aproape 42% în Guben la alegerile parlamentare din acest an. La nivel național, CDU a câștigat cu peste 28% din voturi, iar AfD a ocupat locul secund, cu un record de 20%.
Anul trecut, acesta a văzut o camionetă lăsând pasageri în apropierea podului. „Oamenii erau apoi sfătuiți să traverseze granița în Germania și să solicite azil”, a spus el. Alții, a adăugat acesta, traversau râul, își schimbau hainele și lăsau în urmă valize.
Mahro consideră răspunsul Poloniei „legitim”, deși a adăugat: „Mi-aș fi dorit să fie mai coordonat”.
Varșovia a respins o propunere a Berlinului de a efectua controale comune la frontieră, ministrul polonez al Apărării Władysław Kosiniak-Kamysz spunând că un ministru german „nu ne va spune ce să facem în Polonia”.
Primarul Bołoczko a susținut că Polonia trebuia să reacționeze: „Mult timp, Polonia nu a existat pe harta Europei. Am luptat mult și greu să o readucem”.
Garda de frontieră poloneză a declarat că a verificat 493.000 de persoane care călătoreau din Germania și Lituania în cele cinci săptămâni de la reintroducerea măsurilor, refuzând intrarea a 185 de cetățeni străini, majoritatea pentru lipsă de documente de călătorie valabile.
Controalele la frontieră, între securitate și provocări pentru cooperare
„Sarcina noastră va fi să dezvoltăm o strategie comună pentru a încheia cât mai curând posibil aceste controale temporare”, a spus Abraham, deputat german.
Totuși, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, care a celebrat scăderea cu 50% a cererilor de azil la 70.000 în prima jumătate a acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat săptămâna trecută că aceste controale vor fi prelungite dincolo de septembrie. Guvernul lui Tusk a notificat și el Bruxellesul că Polonia va prelungi controalele la frontieră pentru cel puțin 60 de zile.
„Nu văd cum Merz sau Tusk vor renunța la aceste controale la frontieră”, a spus Stephan Lehnstaedt, istoric la Universitatea Touro din Berlin.
„E ca dezarmarea - primul care acționează pare slab. Populiștii de dreapta îi vor critica în momentul în care o vor face”, a adăugat el.
Citește și: Rămășițe omenești, găsite în Antarctica după 66 de ani. Ale cui erau / foto în articol