În aceste zile din Săptămâna Patimilor s-au întâmplat lucruri importante pentru omenire, respectiv: patimile şi moartea Dumnezeu-Omului pentru răscumpărarea păcatelor neamului omenesc.
Părintele Dan Damaschin a adresat un cuvânt credincioșilor la început de Săptămâna Mare, în care a punctat că viața creștină nu este doar o formă declarativă.
Cuvântul părintelui Dan Damaschin în Lunea Mare - începutul Săptămânii Patimilor
„Iubiți credincioși, am pășit pe pragul celei mai intense și mai încărcate de sens săptămâni din an, Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Este timpul în care suntem chemați nu doar să fim spectatori la suferința Domnului, ci să devenim părtași la ea, pentru a ne putea bucura cu adevărat de Lumina Învierii.
Vă reamintesc că viața creștină nu este doar o formă declarativă, ci o trăire profundă. Haideți să fim nelipsiți de la Denii seara. Fiecare cântare și fiecare rugăciune este un pas mai aproape de Golgota și de biruința asupra morții.
Să pătrundem în tainele acestei săptămâni prin rugăciune fierbinte și prin unirea cu Hristos în Sfânta Împărtășanie, ori de câte ori este posibil. Să intensificăm postul, nu doar ca o dietă alimentară, ci ca o curățire a simțurilor, pentru a vedea mai clar sacrificiul făcut de Hristos pentru noi”, a transmis părintele Dan Damaschin, într-o predică rostită în Lunea Mare.
Adevărata bucurie a Paștilor
„Iubirea de Dumnezeu se vede prin iubirea de oameni. Să nu uităm de cei aflați în nevoie, transformând postul nostru în milostenie și să recitim paginile care descriu drumul Crucii, lăsând cuvântul Domnului să ne modeleze inima.
Iar, dragilor, să nu venim în noaptea de Înviere doar pentru a lua lumină sau pentru a ciocni un ou și un pahar de vin. Adevărata bucurie a Paștelui vine dintr-un efort răscumpărat de Dumnezeu.
Dacă vom căuta pe Hristos cu adevărat, vom descoperi cât de mare este pacea și bucuria celui ce trăiește cu Dumnezeu ca Stăpân al vieții sale.
Vă doresc o săptămână binecuvântată, plină de putere, credință și mântuire! Să ne întâlnim după Paște cu inimi înnoite și suflete pline de pace”, a mai spus părintele Dan Damaschin, într-un clip pe contul său de Facebook.
Evanghelia din Lunea Mare
„În vremea aceea, pe când se întorcea în oraş, Iisus a flămânzit; şi văzând un smochin lângă drum, s-a dus la el, dar negăsind nimic într-însul, decât numai frunze, a zis smochinului: de acum înainte să nu se mai facă rod din tine în veci. Iar smochinul s-a uscat în clipa aceea. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat şi au zis: cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă? Iisus însă le-a răspuns şi le-a zis: adevărat vă spun vouă: dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi muntelui acestuia de-i veţi zice: ridică-te şi te aruncă în mare, se va face aşa; şi toate câte veţi cere în rugăciunea voastră cu credinţă veţi primi” - Evanghelia zilei: Matei 21, 18 – 22.
Semnificația smochinului neroditor, uscat de Mântuitorul Iisus Hristos
„Smochinul cel neroditor a fost blestemat şi uscat apoi din pricina trufiei sale. Copacul fără roade este icoana omului mândru. El nu are decât frunze. El nu are decât umbră. El nu-şi pleacă crengile la pământ, ca şi copacul plin de fructe. El se ridică spre cer, ca plopul care are numai frunze. Omul mândru este urât şi lui Dumnezeu şi oamenilor. El nu se pleacă celui de jos. El nu mângâie pe cel căzut, căci nu se poate pleca la pământ.
El nu hrăneşte cu nimic pe cel flămând, căci se îngreţoşează de dânsul. Omul mândru nu se poate mântui, de nu se va smeri. De aceea şi Hristos îl usucă prin blestem, ca să nu se mai mândrească cu frunzele sale. Căci mai bine îl vrea pe om smerit şi plecat ca un olog uscat, decât ca un brad verde, dar mândru şi îngâmfat”, afirma arhimandritul Ioanichie Bălan, despre semnificația smochinului neroditor.
Tradiții laice la început de Săptămâna Mare
În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paști. Se curăță și se aerisește casa, pentru "a ieși relele de peste iarnă", se văruiește și se spală totul ca "să nu te prindă Paștele în necurățenie".