Înaintea celei de a 25-a aniversări, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său Raportul anual pe 2025 privind aplicarea cartei în UE, analizând tot ceea ce s-a făcut până în prezent pentru a consolida şi a consolida aplicarea acesteia începând din 2020.
Raportul prezintă o imagine de ansamblu a măsurilor luate între 2020 şi 2025 pentru a consolida aplicarea cartei la nivelul UE şi în statele membre şi concluzionează că majoritatea angajamentelor de politică ale strategiei privind carta au fost îndeplinite. Acest lucru a dus la o cooperare consolidată cu statele membre, la un sprijin sporit pentru societatea civilă şi organismele independente din domeniul drepturilor fundamentale, la o mai mare sensibilizare şi formare specifică pentru profesioniştii din domeniul justiţiei, precum şi la o utilizare consolidată a cartei în procesele legislative, relevă Comisia într-un comunicat de presă.
Documentul evidenţiază, de asemenea, provocările rămase şi identifică domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare. Deşi gradul de conştientizare cu privire la Cartă a crescut în ultimii ani, acesta rămâne încă scăzut în rândul publicului. Consolidarea susţinută a capacităţilor, un acces mai bun la informaţii, precum şi o monitorizare şi o asigurare a respectării mai stricte sunt, de asemenea, necesare pentru a se asigura aplicarea consecventă a cartei la toate nivelurile, scrie Agerpres.
Eurobarometru special
Raportul stabileşte măsuri la nivelul UE şi la nivel naţional pentru a sprijini în continuare aplicarea cartei în perioada 2026-2030 şi ulterior.
De asemenea, Comisia a publicat un Eurobarometru special care colectează date privind gradul de conştientizare şi interesul respondenţilor faţă de Cartă.
În rândul europenilor, cunoaşterea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene rămâne împărţită aproape în mod egal. Aproape jumătate dintre respondenţi, 49%, spun că au auzit de acest document esenţial, în timp ce ceilalţi 51% recunosc că nu sunt familiarizaţi cu el. Iar dintre cei care îl cunosc, doar o minoritate - 19% - se simte cu adevărat bine informată, în contrast puternic cu cei 80% care consideră că nu au suficiente informaţii.
Când sunt întrebaţi ce fel de cunoştinţe suplimentare şi-ar dori, europenii arată o dorinţă clară de a înţelege mai bine modul în care îşi pot apăra drepturile. Astfel, 64% ar vrea să ştie unde se pot adresa atunci când simt că drepturile le sunt încălcate. Aproape la fel de mulţi, 63%, îşi doresc informaţii mai detaliate despre conţinutul propriu-zis al Cartei. Totodată, 62% sunt interesaţi să afle în ce situaţii se aplică sau nu se aplică acest instrument juridic.
Pentru peste jumătate dintre respondenţi - 53% - şi contextul istoric şi politic al apariţiei Cartei reprezintă un subiect de interes, semn că există o preocupare reală pentru înţelegerea rădăcinilor şi evoluţiei protecţiei drepturilor fundamentale în UE.
Proclamată în 2000, Carta drepturilor fundamentale susţine valorile fundamentale ale demnităţii, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi respectării drepturilor omului - valori fundamentale în viaţa noastră. Carta reuneşte drepturile noastre civile, politice, economice şi sociale şi a devenit ghidul esenţial al UE pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale în toate domeniile de politică şi acţiunile UE.
În 2020, Strategia de consolidare a aplicării Cartei în UE a stabilit o agendă cuprinzătoare de acţiune din partea Comisiei, a statelor membre, a societăţii civile şi a altor parteneri pentru a asigura respectarea valorilor Cartei. În conformitate cu strategia, Comisia prezintă în fiecare an un raport privind aplicarea cartei.
În perioada 10-11 decembrie, Comisia, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) şi preşedinţia daneză a Consiliului vor organiza în comun o conferinţă pentru a marca aniversarea.