EXCLUSIV  Fermecătoare spectacole de weekend

Teatrul Naţional vă invită la...

Crima din strada Lourcine

După o noapte de beție, Lenglumé se trezeşte într-o dimineaţă în pat lângă fostul său coleg de liceu, Mistingue. Mahmuri, în încercarea de a-şi aminti ce s-a întâmplat noaptea trecută, cei doi bărbați constată că și-au pierdut câteva lucruri personale: unul, umbrela cu cap de maimuţă, celălalt, o batistă brodată cu iniţialele numelui... Mai mult, din gazeta zilei află că, lângă cadavrul unei cărbunărese, au fost găsite... lucrurile lor?! Cum memoria le joacă feste, cei doi trăiesc cu impresia că sunt autorii unei crime abominabile. Din acest moment acţiunea se precipită, scenele curg într-un ritm dement, iar eroii noştri, cuprinşi de coşmarul psihozei, acţionează sub impulsul unor adevăraţi... criminali.

Un intens delir comic ce conduce personajele principale prin situațiile cele mai neprevăzute. O comedie neagră de calitate, uneori plină de haz... absurd, alteori de-a dreptul... „sângeroasă”, construită cu mecanismele unui adevărat thriller de Eugène Labiche. Un spectacol pentru oameni inteligenţi care nu se feresc să râdă chiar de ei înşişi.

„Scrise în serie, cu o ușurință de invidiat și geniu comic, la comandă sau din inspirație creatoare, piesele lui Labiche au creat în dramaturgia universală un stil, o operă, dar și câteva capodopere. Una dintre ele – Crima din strada Lourcine – este unică prin concentrare dramatică, prin răsturnări de situație, dar și prin dramatismul ei insinuat. Disperare și dramatism la un reprezentant de seamă al teatrului de bulevard? Ei bine, da. Pentru mine, forța și unicitatea acestei piese, umorul ei fin, vin tocmai din îmbinarea stranie între disperarea personajelor care vor să scape unui destin implacabil și derizoriul situației lor reale. Departe de a fi realistă sau minoră, Crima din strada Lourcine descrie exact granița ambiguă dintre aparență și realitate, revoltă și resemnare, vinovăția asumată și instinctul criminal ascuns în fiecare dintre noi. O zonă umană în care totul devine posibil. Desigur, totul prezentat cu mult umor negru. „Totul se învârtește, totul danseză în jurul meu” spune personajul principal, descriind senzația unei realități paralele ce își pierde contururile cunoscute ale unei lumi ce a luat-o razna, antrenând totul în mișcarea ei nebunească. Poate că, la final, când totul se liniștește, lămurindu-se la nivelul unei realități banale, personajelor lui Labiche le e dor de tumultul vital și disperat în care intraseră din greșeală, pentru o clipă.

Noi, spectatorii, asistăm cu satisfacție, cu sadism chiar, la această zbatere inutilă a personajelor prinse într-un carusel al ororilor închipuite de propria imaginație. Dar oare viața noastră de fiecare zi nu înseamnă aceeași zbatere continuă, inutilă de cele mai multe ori, în încercarea de a ne justifica existența?”, scrie Felix Alexa, regizorul spectacolului.

Regia, Versiune scenică, Ilustrație muzicală, Lighting design: Felix Alexa

Scenografie: Andrada Chiriac

În distribuţie: Marius Manole, Istvan Teglas, Raluca Aprodu, Mihai Calotă, Victor Țăpeanu         

Spectacolul poate fi vizionat vineri 10 martie la ora 20:00  şi sâmbătă 11 martie la ora 10:00, la Sala Atelier.

(w670) 

Allegro, ma non troppo”

Autor dramatic jucat cu mare succes pe vremea sa, Ion Minulescu (1881 – 1944) este cunoscut astăzi mai ales ca poet al Romanțelor. Teatrul său merită a fi redescoperit pentru dialogurile vii, umorul alert, naturalețea poveștii, verva intelectuală, originalitatea scriiturii.

O comedie sentimentală, cu încurcături amoroase și suspansuri dramatice. O satiră de moravuri cu un milionar, o soție și un dramaturg, alături de alte personaje pitorești – o amantă, un samsar, o slujnică – vă va ține, timp de o oră și jumătate, captivați de farmecul și savoarea epocii interbelice.

Apariții neașteptate și răsturnări de situație, un ingenios melanj între teatru și realitate, un adulter care se comite sub ochii soțului, sub masca unei piese fictive. O pledoarie pentru firescul în teatru, care trebuie să se inspire din viață.

"...Subiect la modă pe vremea lui Minulescu (oare numai atunci?!), adulterul a atras mereu spectatori şi a adus aplauze. În "Allegro, ma non troppo" tema este generoasă, tratată cu meşteşug de comediograf. Un spectacol uşor, dar "allegro", de mare haz, ce va umple ani buni sălile, oriunde se va juca!", apreciază criticul Mircea M. Ionescu.

Regia: Răzvan Popa

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu,Maxim Corciovă

Ilustrație muzicală: Răzvan Popa

În distribuţie: Gavril Pătru, Marius Rizea, Eugen Cristea, Costina Ciuciulică, Monica Davidescu, Aylin Cadîr, Ileana Olteanu, Victoria Dicu, Costică Lupșa

Vineri 10 martie, la ora 20:00, la Sala Pictura

(w670)

„Micul infern”

O comedie despre iadul conjugal, așa cum numim, cei mai mulți dintre noi, instituția matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan - pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie -un elogiu al vieții de familie.

Un text de Mircea Ștefănescu la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcției și a dialogului, prin hazul și ironia replicilor, Micul Infern este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai ușor în trei și dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

„Distribuţia se pliază pe conceptul regizoral şi îl serveşte remarcabil. Pentru că atât rolurile cheie, cât şi cele secundare sunt ireproşabil interpretate. (...) Ileana Stana Ionescu ... Actriţa deţine mijloace magice de expresie aplicate personajului , ce pare o bătrânică aparent inocentă, dar care spionează fiecare manifestare din familie şi o comentează prin nuanţarea sensului comic al replicii. Se fereşte de orice exagerare revuistică pentru a scoate personajul în prim plan şi susţine continuu relaţionarea cu partenerii , astfel realizează un rol de zile mari. (...) Micul infern va câştiga şi de astă dată pariul cu Marele Public, oferind un spectacol de comedie longeviv pentru că beneficiază şi de o distribuţie de elită căreia regizorul i-a speculat harul pentru o comedie de calitate", afirmă criticul Ileana Lucaciu.

Regia şi Ilustrație muzicală: Mircea Cornișteanu

Scenografie: Clara Labancz

În distribuţie: Ileana Stana Ionescu, Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea

Sâmbătă 11 martie la ora 19:00 la Sala Studio şi duminică 12 martie, la ora 19:00, la Sala Pictura

 (w670)

„Regele Lear”

Cândva, de mult, probabil în 1605, un om pe nume William Shakespeare, folosindu-se de o pană, a scris o piesă despre legendarul rege britanic Lear și cele trei fiice ale sale. Scrierea acestei piese a avut consecințe pe care autorul nu putea să le prevadă. A dat naștere unui șir nesfârșit de montări teatrale, multe dintre acestea în limbi despre care Shakespeare nu auzise și în țări despre care nu bănuia că există. A sporit – sau, de multe ori, a diminuat – reputația multor actori. A stimulat alți scriitori – dramaturgi, romancieri, poeți, eseiști – să producă un număr enorm de lucrări. A generat o multitudine de opere ale unor artiști din alte medii – arte vizuale, muzică, operă, film și televiziune. A produs, mai ales în secolul XX, un amplu corp de scrieri critice. Dar, mai presus de orice, a dat naștere unei opere considerate nu doar una dintre cele mai mari realizări literare shakespeariene, ci și una dintre cele mai profunde și mai provocatoare priviri asupra naturii umane.

După 46 de ani de la memorabilul spectacol al Teatrului Național cu Regele Lear a lui Radu Penciulescu, cu George Constantin în rolul titular, capodopera shakespeariană revine într-o nouă versiune scenică, pe scena Mare a Naționalului de azi, versiune semnată de unul din regizorii de seamă ai lumii teatrale contemporane, georgianul David Doiashvili, având ca interpret al rolului principal pe…Mihai Constantin !

O montare spectaculoasă și plină de surprize, de o inventivitate vizuală cu totul aparte, în cheia specifică regizorului de la Tbilisi, pe care spectatorii bucureșteni l-au putut descoperi cu prilejul Festivalului NETA din vara anului 2015, când a fost prezent la București cu o superbă montare a Visului unei nopți de vară

Regia şi scenografia: David Doiashvili

Asistent coordonator: David Murman Kartozia

Coregrafie: Florin Fieroiu Costume: Liliana Cenean

Muzica originală: Nikoloz Rachveli Memanishvili

Echipă filmare: Mihai Radinoiu, Alexandru Popescu, Marius Donici. Montaj video: Cornel Ionescu

În distribuţie: Mihai Constantin, Marius Manole, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Monica Davidescu, Crina Semciuc, Raluca Aprodu        , Istvan Teglas, Tudor Aaron Istodor, Lari Giorgescu, Silviu Mircescu, Rareș Andrici,    Pavel Ulici, Idris Clate                   

Sâmbătă 11 martie şi duminică 12 martie, la orele 19:00, la Sala Mare

(w670)

„20 de ani în Siberia”

Monolog dramatic de Sorin Misirianțu după cartea 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață de Anița Nandriș-Cudla.

20 de ani în Siberia - Un spectacol despre destinul unei țărănci bucovinence, autoare a uneia dintre cele mai importante mărturii despre calvarul trăit în Gulagul sovietic. Anița a fost deportată împreună cu cei trei fii ai săi în Siberia, la Cercul Polar, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce Bucovina de Nord fusese ocupată de Uniunea Sovietică. Separată de soțul și de mama bolnavă, pe care nu avea să-i revadă niciodată, a supraviețuit regimului de înfometare, bolilor și muncii într-un mediu extrem de dur, reușind să își crească cei trei fii și să se întoarcă cu ei pe plaiurile natale în 1961. Cartea sa de memorii a fost tipărită abia după 1989, în România, la Editura Humanitas, fiind distinsă cu Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A fost tradusă în mai multe limbi de circulație internațională.

„După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui să dispară”, scria Monica Lovinescu.

Iar Ștefan J. Fay aprecia: „Un spectacol care trezește conștiințele amorțite și demască teroarea comunismului. O invitație pentru a descoperi adevărata dimensiune a acestui flagel al secolului XX, asupra căruia mulți își proiectează astăzi o viziune edulcorată și nostalgică.

În interpretarea de un puternic dramatism a Amaliei Ciolan, vom descoperi o țărancă simplă, dar cu o fluență a scriiturii și un firesc al povestirii în fața cărora talentul multor scriitori consacrați pălește. Neîmpovărată de ură sau blesteme, fără a pronunța vreodată cuvântul „comunism”, Anița / Amalia își acordează gândurile și trăirile într-o interpretare artistică excepțională, care ne relevă „statura net aristocratică a țăranului român”.

„20 de ani în Siberia - durere, speranță, disperare, desprindere, voință, luptă, curățenie sufletească, purificare prin suferință, libertate, lumină divină. Să învățăm să-i iubim și sa-i iertăm pe cei care ne-au produs suferințe. Pentru a ne crește vibrațiile, pentru a evolua din punct de vedere spiritual, pentru a renaște. Sper să vă bucurați de acest spectacol. Amalia Ciolan este o actriță specială. O prețuiesc mult!”, afirmă regizorul Sorin Misirianțu.

Spectacol realizat în cadrul Programului „Procesul comunismului prin teatru”

Regie, adaptare şi scenografie: Sorin Misirianțu

Regizor scenă: Dumitru Scobeniuc

Light design: Bogdan Gheorghiu, Cristian Simon

Sâmbătă 11 martie la ora 20:00, la Sala Atelier.

(w670) 

„Idolul şi Ion Anapoda”

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

„Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric - el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol. Şi Ileana Olteanu, şi Irina Cojar, şi Mimi Brănescu, şi Matei Alexandru, şi Afrodita Andone. Dar cu totul extraordinară este Ileana Stana Ionescu, cea care apărea şi în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”, îndemna Silvia Kerim.

Regia: Ion Cojar

Scenografie: Liliana Cenean, Ştefan Caragiu

În distribuţie: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu,  Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu

Duminică 12 martie la ora 19:30, la Sala Studio.

(w670) 

„Lut”

În urmă cu 15 ani, Dora a fost părăsită într-un mod crud de bărbatul pe care l-a crezut marea ei iubire. De atunci, s-a retras într-un ținut pustiu, cu un nesfârșit cer cenușiu deasupra capului și înconjurată de o nesfârșită mlaștină de lut. Toți cei care o iubesc, soț, fiică, soră, au urmat-o de bunăvoie în acest exil melancolic, considerând că o jumătate de Dora înseamnă mai mult decât nicio Dora. O poveste de viață, pe care toți o consideră încheiată. Până când iubitul jelit de parcă ar fi fost mort decide să se întoarcă. Din curiozitate, din plictis sau poate din dorința de a o recâștiga pe femeia abandonată. Povestea care părea definitiv încheiată are nevoie de un epilog, de o lespede peste un trecut de care Dora trebuie să hotărască acum dacă dorește să se despartă.

Lut este cel mai cunoscut text dramatic al autoarei olandeze Marijke Schermer (născută în 1975 la Amsterdam), care a scris peste 10 piese de teatru și două romane. În 2009, Marijke Schermer a primit Premiul pentru Literatură „Charlotte Kohler”.

„Nevoia de a mitiza absolutul unei relații o avem toți cei care considerăm iubirea un vector important în viața noastră. Iar clipele de maximă fericire, cu cât sunt mai scurte, cu atât le dilată pe cele nefericite,” afirmă Irina Movilă

Iar Ileana Lucaciu consideră că “Lut, prin analiza psihologiei personajelor, rămâne o piesă specifică lumii din nordul Europei, dar prin echipa de realizatori ai reprezentării la noi, prinde forță emoțională. Devine un exercițiu reușit de gândire despre intimitate, provocator".

Regia: Vlad Massaci

Scenografie: Andu Dumitrescu

În distribuţie: Irina Movilă, Mircea Rusu, Natalia Călin, Claudiu Istodor, Cristina Constantinescu

Duminică, 12 martie, la ora 20:00, la Sala Atelier

Teatrul Odeon prezintă...

(w670)

„Casanova”

Un spectacol după Memoriile lui J. Casanova de Seinghalt, scrise de el însuşi, în regia lui Dragoş Galgoţiu

Casanova (1725 – 1798) este cunoscut prin legendara sa imagine de seducător și este considerat cel mai celebru amant al tuturor timpurilor. Dar pe contemporani îi impresiona cu inteligența, cu erudiția și cu farmecul lui de povestitor al cuceririlor și călătoriilor sale. A fost preot, poet, dramaturg, actor, muzician, militar în armata venețiană, aventurier, escroc, spion, dar și prieten al regilor, al scriitorilor și al filosofilor epocii sale.

S-a născut într-o familie de actori, iar teatrul a fost pasiunea sa.

Memoriile sale, care cuprind mii de pagini, au fost de mai multe ori cenzurate. Au deranjat atât curajul descrierii aventurilor amoroase, cât și imaginea excentrică a unui secol extrem de frivol în toată Europa, cu personaje ilustre, cu gloria și cu decadența sa.

Regizorul Dragoș Galgoțiu aduce pe scena Teatrului Odeon lumea barocă și fermecătoare a lui Casanova și a epocii sale. Teatralitatea delirantă și decadentă a ultimului secol aristocratic este prezentă prin spectaculozitatea costumelor semnate de Doina Levintza și prin energia burlescă a echipei de actori.

Scenariul, regia, decorul, coloana sonoră: Dragoş Galgoţiu

Costumele: Doina Levintza

Coregrafia: Răzvan Mazilu

Pictura: Sabina Spatariu

În distribuţie: Marius Stănescu, Dorina Lazăr, Marian Ghenea, Mircea Constantinescu, Laurenţiu Lazăr, Mugur Arvunescu, Paula Niculiţă, Ana Maria Moldovan, Virginia Rogin, Istvan Teglas / Gabriel Pintilei, Ionuţ Kivu, Marian Lepădatu, Silvian Vâlcu, Sabrina Iașchevici / Anda Saltelechi, Ruxandra Maniu, Ioana Mărcoiu, Anca Dumitra, Alexandra Poiană, Anca Florescu, Simona Dabija

Spectacolul poate fi vizionat în 10 martie, la ora 19:00. 

(w670) 

„Kepler–438b”

Kepler–438b, realizat în cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe, este un spectacol multimedia în care se foloseşte şi o instalaţie video de procesare şi transmisie live dintr-un spaţiu adiacent sălii de spectacol.

Acțiunea are loc într-un timp nedeterminat din viitor, la sediul Națiunilor Unite din New York, unde reprezentanți ai Republicii Malvati, al cărei teritoriu aproape că a dispărut din cauza schimbărilor climatice, le cer statelor membre o insulă pentru a-și clădi o nouă țară. Împletind comedia, melodrama, analiza politică și mitologia, piesa povestește aventurile președintelui și ale delegației sale diplomatice, care se confruntă cu situații suprarealiste pe măsură ce întâlnesc delegați ai diverselor națiuni în încercarea  de a-și asigura un viitor ca popor și ca familie.

Guillem Clua, dramaturg, scenarist și regizor multipremiat, este considerat una dintre cele mai inovatoare și versatile voci ale teatrului spaniol actual. Critica a descris opera sa ca fiind multidisciplinară, eclectică și concentrată pe structura narativă și subiect.

Povestirea întâmplărilor este definitorie pentru stilul său, folosind elemente de comedie, thriller sau melodramă, un ritm trepidant și o influență evidentă din alte medii, precum televiziunea, internetul și cinematograful.

Operele sale au beneficiat de un solid traseu internațional. Clua s-a născut în Barcelona, acum locuieşte la Madrid, dar a trăit și în Londra și New York, orașe care au văzut reprezentate textele sale și i-au influențat puternic stilul scriiturii. Piesele sale au mai fost montate și în Germania, Grecia, Venezuela, Chile, Honduras, Mexic, Cipru și Polonia.

Kepler–438b este cea mai recentă piesă a sa și singura care nu a mai fost produsă până acum. A fost prezentată doar ca spectacol lectură la Barcelona, Atena, New York și New Jersey. În martie 2016, a fost lecturată și la Teatrul Odeon, cu aceeași echipă artistică, în prezența autorului, cu titlul Pământul făgăduinţei.

Bobi Pricop este este unul dintre cei mai apreciaţi regizori ai tinerei generaţii. A absolvit UNATC “I.L.Caragiale” din București – secţia regie teatru în 2011 şi studiile de master în 2013. 

A fost distins cu numeroase premii  de regie, începând cu spectacolul său de debut Jocuri în curtea din spate de Edna Mayza, la Teatrul Act, dar şi pentru Profu’ de religie de la Teatrul “Marin Sorescu” din Craiova, Ashes Afar al Companiei Vanner, Edinburgh Fringe, sau Pisica verde realizat la Teatrul Luceafărul din Iaşi, pentru care în 2016 a fost nominalizat și la Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor.

Cel mai recent şi aclamat spectacol al său este O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții după Mark Haddon de la Teatrul Național din București.

Regia: Bobi Pricop

Scenografia Velica Panduru

Sound design Eduard Gabia

În distribuţie Dan Aștilean, Mihai Smarandache, Ioana Anastasia Anton, Cezar Antal / Alexandru Potocean.

Vineri 10 martie, la ora 19:30

(w670)

„Kafka. 5 vise”

Spectacolul, în regia lui Dragoş Galgoţiu, este bazat pe un scenariu teatral după Procesul, Metamorfoza, O dare de seamă pentru o Academie, Verdictul şi Colonia penitenciară de Franz Kafka

„Abisul din noi pare întunecat, ca adâncul unui lac… Acolo, în abisul personal al ființei, dorm și visează întrebările care ne tulbură, pe care uneori le uităm, dar care vin uneori peste noi. Poate de aceea există o seducție intensă în povestirile lui Kafka, ele ne trezesc impresii familiare, aparent uitate, dar care se animă în timpul lecturii, sunt ca visele mari ale omenirii, cele pe care le visăm toți, vise care par să dezvăluie și să ascundă în același timp ceva esențial, tulburător. Textele lui Kafka îmi amintesc de textele sacre scrise în limbi uitate, descifrarea lor este probabil imposibilă, poate fi doar intuită, au puterea marilor mituri in care se adună aluviuni de gânduri, impresii, emoții, într-un amalgam obscur. Umorul lui Kafka destabilizează însă respectul pe care-l impune mitologia, abisul nu este plasat în afara noastră, este în noi. Spiritul iconoclast al lui Kafka, rebeliunea lui literară, inventica lui, din care se revendică multe dintre experiențele estetice radicale ale secolului XX, dau abisului o dimensiune umană, abisul poate părea ridicol, derizoriu, grotesc, poate fi privit cu umor, dar rămâne misterios, dureros, tulburător. Ca toate marile experiențe ale spiritului, povestirile lui Kafka sunt o privire a ființei în oglindă, privirea alunecă însă adânc dincolo de imagine, în jocul bizar al umbrelor care compun imaginea, căutând matricea din spatele fumului imaginii… Prin Kafka intuim răspunsuri la întrebările fără răspuns, dar odată atins, odată văzut, sensul pare să se risipească așa cum dispar dimineața acele vise teribile în care am avut impresia că ni s-a revelat ceva care pare de neatins. Impresia atingerii însă rămâne, e intensă, tulburătoare. Așa îl simt eu pe Kafka”, mărturiseşte Dragoş Galgoţiu

Scenariul, regia, decorul, coloana sonoră: Dragoș Galgoțiu

Costumele: Lia Manţoc

Coregrafia: Răzvan Mazilu

Cu Ionel Mihăilescu, Radu Amzulescu, Valentin Popescu, Laurenţiu Lazăr, Mihai Smarandache, Anca Dumitra, Gabriel Pintilei, Ruxandra Maniu, Sabrina Iașchevici / Ioana Mărcoiu, Silvian Vâlcu, Relu Poalelungi, Anda Saltelechi, Anca Florescu, Simona Dabija ş.a.

Sâmbătă, 11 martie, la ora 19:30. 

 (w670)

„Viză de Clown”

Povestea este inspirată de un fapt real relatat într-un articol din Florida Observer: un român și un ucrainian au adus în SUA peste 800 de imigranți ilegali pe vize false de artiști de circ.

Saviana Stănescu își imaginează traiectoria a doi dintre acești aliens, o fată din Moldova și un tânăr din Rusia, care pleacă din Florida la New York pentru a scăpa de deportare. Dincolo de acest moment inițial, piesa prezintă o istorie tragicomică din orașul care nu doarme niciodată, New York, unde oameni din diverse colțuri ale lumii își intersectează viețile și aspirațiile într-o echilibristică de zi cu zi pe balustrada Visului American.

Regia: Alexandru Mihail

Scenografia: Vladimir Turturică

Cu: Nicoleta Lefter, Marius Damian, Alexandru Papadopol, Meda Victor, Ionuţ Kivu, Relu Poalelungi

Duminică 12 martie, la ora 19:30. 

Teatrul Metropolis cu spectacole sold out

(w670)

„A douăsprezecea noapte”

O comedie a genurilor, datorată lui William Shakespeare, cu o temă extrem de actuală. Într-o zodie a feminismului, această piesă vine cu o pondere comică pe o temă atât de importantă.

Versiune scenică şi  Direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză

Decorul şi costumele: Adriana Grand

Muzica: Tibor Cari. Pian - Csibi Andreea. Vioara - Stanculescu Raul. Clarinet - Gugu Bogdan. Violoncel - Ciuple Alexandra Corina. Vioara - Marian Ana-Maria. Clarinet - Ghiţă Urziceanu Constantin

Cu: Diana Cavallioti / Corina Moise, Alexandru Pavel, George Costin, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Sorin Miron, Andrei Huţuleac, Andreea Grămoşteanu / Anca Dumitra, Alin Florea / Andrei Radu ş.a.

Vineri, 10 martie, ora 19:00.

 (w670)

„Jake şi femeile lui”

În piesa dramaturgului Neil Simon, vă veţi întâlni cu un scriitor de succes şi femeile din viaţa sa, ce apar şi dispar, devenind rând pe rând personaje ale romanelor sale.

Regie şi ilustraţie

muzicală: Claudiu Goga

Decor: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean

Cu: Ştefan Bănică, Andreea Vasile, Anca Dumitra / Ada Galeş, Carmen Tănase, Luminiţa Erga, Diana Roman, Nadiana Sălăgean, Roberta Mitache

Sâmbătă, 11 Martie, la ora 15:00. 

(w670)

„Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice”


Spusă cu umor negru, o lecție nedidactică despre suferință și uitarea pe care ea o aduce, uitarea aceea în care nimic nu mai e posibil, semnată de Paul Zindel.

Regia: Mariana Cămărăşan

Scenografia: Vladimir Turturica. Light design: Ștefan Vasilescu

Cu: Oana Pellea, Cristina Casian, Florina Gleznea, Alexandrina Halic

Duminică, 12 martie, la ora 19:30. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy