Procesul lui Eichmann a avut premiera absolută la Opera Naţională Bucureşti

"Îmi doresc ca acest spectacol să aibă o viață foarte lungă. Îmi doresc ca el să-și atingă scopul final, acela de a ne învăța că violența între oameni nu are niciodată nicio justificare și că rasa umană, dacă ar învăța din greșelile trecutului, ar putea să evolueze și să devină măcar civilizată, dacă nu rafinată, așa cum noi, cei care facem operă, ne dorim să o vedem", a declarat dirijorul Daniel Jinga, conform Rador România. 

Compozitorul piesei spune că este "cea mai amplă lucrare pe care am scris-o vreodată"

Acest proiect cultural îşi propune, potrivit ONB, să păstreze vie memoria trecutului şi să inspire generaţiile viitoare în spiritul empatiei, toleranţei şi responsabilităţii sociale, constituindu-se într-o "lecţie de istorie esenţială", pe care trebuie să o învăţăm pentru a asigura o evoluţie sănătoasă a întregii societăţi.

Regia poartă semnătura lui Erwin Şimşensohn, scenografia lui Dragoş Buhagiar, conducerea muzicală îi aparţine lui Daniel Jinga, cu participarea Orchestrei şi a Corului Operei Naţionale Bucureşti. În rolul Adolf Eichmann a fost distribuit baritonul Alexandru Constantin, în prezent, solist al ONB şi solist al Operei Naţionale Române din Iaşi.

Conform sursei citate, versiunea dramatică cât şi cea lirică se concentrează pe procesul odiosului locotenent-colonel nazist Adolf Eichmann, principalul responsabil pentru organizarea şi implementarea soluţiei finale în Europa, ceea ce a însemnat exterminarea a şase milioane de evrei, între 1940-1945 (fenomen istoric cunoscut sub denumirea de Holocaust).

O mare parte a dramei se desfăşoară în sala de judecată, prezentând confruntări între acuzare, apărare şi inculpat. Mărturiile cutremurătoare dezvăluie politicile naziste împotriva evreilor, inclusiv ghetoizarea şi execuţiile în masă din lagărele morţii şi gropile de exterminare comune.

În ceea ce priveşte muzica din "Procesul lui Eichmann", compozitorul Gil Shohat a mărturisit următoarele: "Aceasta este a noua comandă de operă pe care o primesc şi, probabil, cea mai amplă lucrare pe care am scris-o vreodată. Încă de la început, am simţit o onoare imensă să scriu o operă pentru Opera Naţională a României, o ţară cu o tradiţie muzicală extraordinară şi patria unora dintre cei mai mari muzicieni ai timpurilor noastre".

Potrivit lui Gil Shohat, un alt sentiment special a fost să se "adâncească" în tema Holocaustului, "un subiect mereu sensibil şi foarte personal, având în vedere că sunt descendent al unor supravieţuitori ai Holocaustului din Polonia".

"În mod intenţionat, mi-am dorit ca toate melodiile operei să fie originale. Deşi inspirată din tradiţia muzicală evreiască, muzica este, totuşi, originală, deoarece am dorit să folosesc un limbaj extrem de comunicativ, accesibil tuturor culturilor şi care să conţină elemente din alte religii şi tradiţii. Motivul este că văd tema Holocaustului ca pe una universală, nu doar a poporului evreu. O altă tehnică pe care am utilizat-o este o combinaţie unică între recitativul teatral regenerativ, acompaniat de orchestră, şi stilul tradiţional belcanto. Acest lucru este mai dificil pentru interpreţi decât în alte opere", a mai spus compozitorul, potrivit ONB.

În 1945, Eichmann a reuşit să scape de urmărirea penală în cadrul Proceselor de la Nurnberg şi a fugit în America de Sud sub o falsă identitate, unde a fost reperat de serviciile de securitate israeliene în 1960, adus la Ierusalim şi judecat în 1961. A fost condamnat la moarte prin spânzurătoare în 1962 pentru crime împotriva poporului evreu şi crime împotriva umanităţii, informează ONB, conform Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News