Președintele Vladimir Putin a înaintat parlamentului rus un proiect de lege privind retragerea din Convenția Europeană pentru prevenirea torturii, a informat luni, 8 septembrie, agenția de presă de stat TASS, citând o bază de date parlamentară, transmite Reuters.
Acțiunea vine după ce, la finalul lunii august, guvernul rus l-a îndemnat pe Vladimir Putin să denunțe convenția, potrivit unei rezoluții publicate pe un site oficial. Rezoluția, semnată de prim-ministrul Mikhail Mișustin, solicita retragerea Rusiei atât din convenție, cât și din protocoalele sale adiționale.
Rusia a aderat la convenție în anul 1998. Aceasta a fost semnată pe 5 mai 1998, în același timp cu aderarea la Consiliul Europei. Convenția a intrat în vigoare în Rusia în septembrie 1998 și a permis Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) să efectueze vizite independente în locurile de detenție.
Scopul convenției
Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor Inumane sau Degradante (ETS Nr. 126) a fost adoptată în cadrul Consiliului Europei la Strasbourg, la 26 noiembrie 1987, și a intrat în vigoare la 1 februarie 1989. Preambulul face referire la articolul 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care interzice tortura și tratamentele degradante, și subliniază necesitatea unui mecanism preventiv nejudiciar pentru întărirea protecției persoanelor private de libertate, potrivit Consiliului Europei.
Convenția instituie Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), un organism independent format din experți aleși în calitate individuală, nu în numele statelor lor. Prin articolele sale, Convenția oferă CPT dreptul de a efectua vizite, periodice sau ad-hoc, în orice loc de detenție din statele semnatare: penitenciare, centre de reținere, unități psihiatrice și alte instituții unde se află persoane private de libertate.
După fiecare vizită, CPT întocmește un raport detaliat cu constatări, recomandări și solicitări de clarificări transmise autorităților naționale. Statul parte are obligația de a răspunde în mod detaliat, de obicei în termen de trei până la șase luni. În mod normal, rapoartele sunt confidențiale, dar pot fi publicate la cererea statului vizitat. În caz de necooperare sau de nerecunoaștere a recomandărilor, CPT poate face o declarație publică.
Convenția reprezintă un instrument pentru protecția drepturilor omului, bazat pe prevenție, dialog și cooperare, dar nu și pe sancțiuni. Dacă instanțele, precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reacționează la plângeri individuale, CPT acționează preventiv, înainte ca abuzurile să devină sistemice, protejând astfel persoanele aflate în detenție.
De asemenea, convenția poate fi aplicată și statelor care nu sunt membre ale Consiliului Europei prin Protocoalele adiționale (Nr. 1 și Nr. 2, în vigoare din 1 martie 2002), care reglementează participarea acestora și numirea membrilor CPT.
Cum se poate retrage un stat
Procedura de retragere a unui stat din Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii presupune trimiterea unei notificări oficiale, în scris, către Secretarul General al Consiliului Europei. Retragerea devine efectivă la șase luni de la primirea acestei notificări.
Chiar după ce retragerea intră în vigoare, statul rămâne responsabil pentru respectarea obligațiilor internaționale referitoare la faptele sau evenimentele care au avut loc înainte de această dată.