Satelitul a fost lansat în august 2012 împreună cu geamănul său, Van Allen Probe B, cu scopul de a studia centurile de radiaţii din jurul Pământului, după care sunt numite, transmite Space.com, care citează o serie de oameni de știință ai NASA.
Ambii sateliți, dezactivați în 2019
Timpul petrecut de Van Allen Probe A pe orbită este aproape de sfârşit. Începând de luni după-amiază (9 martie), Forţele Spaţiale ale SUA au preconizat că satelitul va reintra în atmosfera Pământului marţi seară la ora 23:45 GMT, plus sau minus 24 de ore.
"NASA se aşteaptă ca cea mai mare parte a satelitului să ardă pe măsură ce călătoreşte prin atmosferă, dar unele componente pot supravieţui reintrării", au transmis oficialii NASA într-o actualizare de luni. "Riscul de a avea de suferit pentru oricine de pe Pământ este scăzut - aproximativ 1 la 4.200".
Care e riscul pentru omenire la căderea satelitului NASA
Acest risc este scăzut, aproximativ 0,02%. Se ia în considerare faptul că apa acoperă 70% din suprafaţa Pământului. Aşadar, orice părţi ce supravieţuiesc reintrării vor cădea probabil în oceanul deschis, nu în zone populate.
Timpul de reintrare estimat de Forţa Spaţială este doar o estimare. Acesta va fi actualizat în următoarele ore, pe măsură ce vor fi primite date mai noi şi mai bune.
Sondele Van Allen, iniţial numite "Radiation Belt Storm Probes", au fost lansate pe o orbită extrem de eliptică, în care cel mai îndepărtat punct faţă de Pământ era la 30.415 kilometri şi respectiv cel mai apropiat la 618 km.
Date științifice importante adunate de cei doi sateliți
Misiunea trebuia să dureze doar doi ani, însă satelitul a continuat să funcţioneze până în luna iulie 2019 (Sonda B), respectiv octombrie 2019 (Sonda A). Împreună, cei doi sateliţi au adunat date pe care oamenii de ştiinţă şi planificatorii misiunilor le analizează şi în prezent.
"Prin analizarea datelor arhivate din cadrul misiunii, oamenii de ştiinţă studiază centurile de radiaţii care înconjoară Pământul, care sunt esenţiale pentru prezicerea modului în care activitatea solară afectează sateliţii, astronauţii şi chiar sistemele de pe Pământ, cum ar fi comunicaţiile, navigaţia şi reţelele electrice. Prin observarea acestor regiuni dinamice, sondele Van Allen au contribuit la îmbunătăţirea previziunilor privind evenimentele meteorologice spaţiale şi potenţialele lor consecinţe", au spus oficialii NASA.
Soarele, neașteptat de activ
Se aştepta ca ambele sonde să rămână pe orbita Pământului până în anul 2034, dar Soarele a fost neaşteptat de activ în ultimii ani, cauzând extinderea atmosferei planetei noastre şi creşterea rezistenţei la frecare asupra sateliţilor aflaţi pe orbită.
Astfel de efecte au scurtat probabil şi timpul petrecut de sonda Van Allen B în spaţiu, însă mai puţin dramatic decât în cazul gemenei sale, Van Allen A. Potrivit NASA, nu este de aşteptat ca sonda B să reintre în atmosferă înainte de 2030, notează Agerpres.
Vezi și - NASA și Japonia au plasat pe orbită primul satelit realizat din lemn