Conducta Drujba, construită în perioada sovietică și numită sugestiv „Prietenia”, are un rol strategic: transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, două state care au obținut derogări de la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană după invazia din 2022 și continuă să cumpere țiței rusesc. Pentru Budapesta și Bratislava, această rută rămâne vitală, în timp ce pentru Kremlin reprezintă o sursă sigură de venituri.
Deocamdată, autoritățile din țările beneficiare au transmis că fluxurile nu au fost afectate. Grupul MOL a anunțat că livrările către Ungaria se desfășoară normal, iar ministrul economiei din Slovacia, Denisa Sakova, a confirmat că aprovizionarea nu a întâmpinat probleme. Totuși, nu este prima oară când această infrastructură devine ținta dronelor ucrainene. În ultimele luni, atacurile asupra stațiilor de pompare au dus la întreruperi temporare ale transportului, ceea ce a amplificat temerile legate de securitatea energetică în regiune.
Impact asupra economiei europene și rusești
Pentru Ungaria și Slovacia, dependența de petrolul rusesc rămâne ridicată. Rafinăriile MOL și Slovnaft sunt configurate pentru a procesa predominant țițeiul rusesc, iar schimbarea surselor implică investiții uriașe și costuri suplimentare. O alternativă există prin terminalul Janaf din Croația, care poate alimenta cu petrol rafinăriile din regiune prin porturile Adriatice, dar transportul este mai scump și logistic mai dificil.
Atacurile ucrainene scot în evidență și lipsa de diversificare a Budapestei. Experți independenți atrag atenția că profitabilitatea obținută din procesarea petrolului rusesc a descurajat guvernul lui Viktor Orbán să caute alternative serioase. Astfel, Ungaria rămâne vulnerabilă la orice întrerupere, chiar și de scurtă durată.
Pentru Rusia, însă, fiecare lovitură asupra conductelor și rafinăriilor reprezintă o pierdere de miliarde. Exporturile de petrol constituie o parte esențială din bugetul federal, iar atacurile repetate au redus deja producția internă cu peste 10% în unele regiuni. Asta s-a tradus prin scumpiri majore la carburant, deficit de motorină în Crimeea și Siberia și presiuni suplimentare asupra economiei aflate sub sancțiuni.
Războiul infrastructurilor
Kiev își justifică atacurile prin faptul că Moscova continuă să bombardeze centrale electrice, baraje și depozite de combustibil ucrainene. Țintirea conductei Drujba este, așadar, parte a unei strategii de a submina nu doar armata rusă, ci și capacitatea economică a Kremlinului de a finanța războiul.