Update 5: Armata iraniană susţine că blocada navală americană este "ilegală" şi constituie un act de "piraterie"
Armata iraniană a afirmat luni că blocada navală americană, care urmează să înceapă mai târziu în cursul zilei, este "ilegală" şi constituie un act de piraterie, avertizând totodată că niciun port din Golf nu va fi în siguranţă dacă porturile sale sunt ameninţate, relatează AFP.
"Restricţiile impuse de America criminală asupra navigaţiei maritime şi tranzitului în apele internaţionale sunt ilegale şi constituie un exemplu de piraterie", a declarat comandamentul forţelor armate iraniene, Khatam Al-Anbiya, într-un comunicat citit la televiziunea de stat.
"Dacă securitatea porturilor Republicii islamice din apele Golfului Persic şi ale Mării Arabiei este ameninţată, niciun port din Golful Persic şi din Marea Arabiei nu va mai fi în siguranţă", se afirmă în comunicatul oficial iranian.
Update 4: Iranul a executat cel puţin 1.639 de persoane în 2025, un record din 1989, potrivit ONG-urilor
Autorităţile iraniene au executat cel puţin 1.639 de persoane în 2025, un record din 1989, au declarat luni două organizaţii neguvernamentale, avertizând că recurgerea la pedeapsă capitală s-ar putea multiplica pe fondul războiului împotriva Israelului şi a SUA, potrivit AFP.
Numărul execuţiilor a crescut cu 68% în raport cu 2024 (975 persoane ucise) şi include 48 de femei spânzurate, au contabilizat în raportul lor anual comun organizaţia norvegiană Iran Human Rights (IHR) şi organizaţia franceză Ensemble contre la peine de mort (ECPM).
Dacă Republica islamică "supravieţuieşte crizei actuale, există un risc serios ca execuţiile să fie utilizate într-un mod şi mai accentuat ca până acum ca instrument de operesiune şi represiune", trage un semnal de alarmă raportul.
IHR - care cere două surse pentru a confirma execuţiile, în cea mai mare parte nerelatate de media oficiale iraniene - consideră că estimarea numărului de spânzurări pentru 2025 reprezintă un "minimum".
Cifra menţionată reprezintă în medie peste patru execuţii pe zi.
Potrivit raportului, numărul execuţiilor este un record de când IHR a început să facă această numărare în 2008 şi cel mai ridicat semnalat vreodată din 1989.
Cele două ONG-uri avertizează că "sute de manifestanţi deţinuţi riscă în continuare pedeapsa cu moartea şi execuţia" după ce au fost inculpaţi de crime pasibile cu pedeapsa capitală pentru participarea la protestele din ianuarie 2026 împotriva autorităţilor.
Aceste manifestaţii fuseseră reprimate cu brutalitate, diverse organizaţii de apărare a drepturilor omului informând despre mii de morţi şi de arestarea a zeci de mii de persoane.
"Semănând frică, procedând la o medie de patru până la cinci execuţii zilnic în 2025, autorităţile au încercat să împiedice noi manifestaţii", afirmă Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHR.
De la începutul războiului împotriva Israelului şi SUA în 28 februarie, Iranul a spânzurat şapte persoane în legătură cu manifestaţiile din ianuarie.
"În Iran, pedeapsa cu moartea este utilizată ca un instrument politic de opresiune şi represiune, minorităţile etnice şi alte grupuri marginalizate fiind suprareprezentate printre persoanele executate", explică Raphael Chenuil -Hazan, directorul asociaţiei Ensemble contra la peine de mort.
Minoritarii kurzi în vest şi baluchii în sud-est - care aderă în cea mai mare parte la ramura sunnită a islamului mai degrabă decât la ramura şiită dominantă în Iran - sunt vizaţi în special.
Raportul precizează că aproape jumătate din persoanele executate în 2025 fuseseră condamnate pentru infracţiuni legate de droguri.
Cel puţin 48 de femei au fost executate,numărul cel mai ridicat înregistrat în ultimii peste 20 de ani, reprezentând o creştere cu 55% în raport cu 2024 (31 de femei spânzurate", potrivit celor două ONG-uri.
Conform raportului, 21 din aceste femei au fost executate pentru că şi-au ucis soţul sau logodnicul.
Aproape toate execuţiile prin spânzurătoare au avut loc în interiorul închisorilor, dar numărul execuţiilor publice a crescut mai mult decât triplu, cu un total de 11 în 2025.
Codul penal iranian autorizează şi alte metode de aplicare a pedepsei capitale, dar în ultimii ani, toate execuţiile cunoscute au fost efectuate prin spânzurare.
Organizaţii de apărare a drepturilor omului, între care Amnesty Internationul, afirmă că Iranul este ţara ca recurge la cel mai mare de execuţii pe cap de locuitor în lume şi cel mai mare număr dintre toate ţările, cu excepţia Chinei, pentru care nu există nicio informaţie fiabilă în acest sens.
Update 3: Mesajul care vrea să sperie SUA venit de la vârful Iranului
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reacționat pe rețeaua X. "Bucurați-vă de prețurile actuale la pompă. Cu așa-numitul blocaj, în curând veți regreta prețul de 4-5 dolari pe galon”, a scris el, adresându-se direct americanilor.
Update 2: SUA anunță blocadă navală asupra porturilor iraniene
"Statele Unite vor institui o blocadă asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene pe 13 aprilie, la ora 10:00 ET (17:00, ora României). Vă mulțumesc pentru atenție! Președintele DJT", a scris Donald Trump pe Truth Social.
Update 1: Donald Trump îl atacă pe papa Leon după mesajul acestuia împotriva războiului
Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat duminică că "nu este un mare fan" al papei Leon al XIV-lea, care cu o zi înainte susţinuse o alocuţiune virulentă împotriva războiului şi s-a lansat într-o diatribă violentă împotriva acestuia pe reţelele de socializare, relatează AFP.
"Nu sunt un mare fan al papei Leon. Este foarte liberal, este un om care nu crede în lupta împotriva criminalităţii", a declarat Trump jurnaliştilor la baza militară Andrews, în statul Maryland.
El l-a acuzat pe suveranul pontif că "se joacă cu o ţară care doreşte să se doteze cu arma nucleară", referindu-se la Iran.
Puţin după aceea, Donald Trump a publicat un lung mesaj pe reţeaua sa Truth Social, acuzându-l printre altele pe Leon al XIV-lea că susţine programul de înarmare nucleară iranian, că s-a opus operaţiunii militare americane în Venezuela în ianuarie şi că se întâlneşte cu simpatizanţi ai fostului preşedinte democrat Barack Obama.
"Nu vreau un papă care îl critică pe preşedintele SUA, căci eu fac exact ceea ce pentru ce am fost ales, ÎN MOD ZDROBITOR, ştiind ce să fac pentru a reduce criminalitatea la niveluri istoric de joase şi să creez cea mai mare piaţă bursieră din istorie", a scris preşedintele republican.
Donald Trump şi-a însoţit mesajul cu o imagine generată prin inteligenţa artificială în care poate fi văzut în togă alb-roşie, punând mâna pe fruntea unui bolnav aflat pe un pat de spital, înconjurat de persoane care se roagă, pe fondul drapelului american, al Statuii Libertăţii şi al unor avioane de vânătoare, vulturi şi alte figuri pe cer.
Într-una din cele mai virulente critici ale conflictelor care au cuprins planeta, în special în Orientul Mijlociu, Leon al XIV-lea declarase sâmbătă că credinţa este necesară "pentru a înfrunta împreună acest moment dramatic al Istoriei".
"Destul cu idolatria eului şi a banului! Destul cu demonstraţiile de forţă! Destul cu războiul! Adevărata forţă se manifestă servind viaţa!", lansase papa american în ajunul unei rugăciuni pentru pace la basilica Sf. Petru din Roma.
"Dragi fraţi şi surori, există desigur responsabilităţi imperative care le revin conducătorilor de naţiuni. Către ei strigăm: Opriţi-vă! Este timpul să faceţi pace! Aşezaţi-vă la masa dialogului şi a meditaţiei şi nu la masa unde se planifică reînarmarea şi unde se decid acţiuni ucigătoare", mai lansase el.
Aşa cum mai făcuse în trecut, el nu a menţionat niciun responsabil politic pe numele său şi nu a desemnat vreo ţară în special. De la alegerea sa în mai 2025, Leon al XIV-lea, născut la Chicago, a adoptat o poziţie clară împotriva anumitor decizii ale administraţiei Trump, menţinând totodată deschise canalele de comunicare.
Prețurile petrolului au crescut
Prețurile petrolului au crescut după ce Trump a amenințat cu blocarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril duminică, după ce președintele Donald Trump a declarat că SUA vor bloca "orice navă care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz", amenințând să perturbe și mai mult fluxurile de petrol.
Brent, referința internațională, a crescut cu 8%, la aproximativ 102 dolari. Petrolul american a urcat cu 8%, până la 104 dolari.
Bursele reacționează negativ
Contractele futures pentru Dow au scăzut cu 1,04%, adică 502 puncte. Futures pentru S&P 500 au coborât cu 1%, iar cele pentru Nasdaq au scăzut cu 1,15%.
"Nu vom lăsa Iranul să câștige bani din vânzarea de petrol către cei pe care îi preferă și nu către ceilalți. Va fi totul sau nimic”, a declarat Trump la emisiunea "Sunday Morning Futures" de la Fox News.
Prețurile petrolului rămân totuși sub maximele recente atinse săptămâna trecută, înainte ca Donald Trump să renunțe la amenințarea cu devastare masivă în Iran și să accepte discuții de armistițiu.
Însă, în lipsa unui acord de încetare a focului durabil și pe măsură ce se apropie un nou termen-limită, prețurile petrolului au depășit nivelul de la 1 aprilie, o altă dată importantă, înainte de discursul televizual al lui Trump în care nu a prezentat o strategie clară de ieșire din război.
Iranul profită de pe urma conflictului
Iranul a beneficiat financiar de pe urma conflictului, percepând până la 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care tranzitează această strâmtoare crucială. Trump a sugerat, de asemenea, ideea unor taxe similare, ca un „parteneriat” cu Iranul.
Țara a reușit, de asemenea, să exporte în medie 1,85 milioane de barili de petrol pe zi până în martie, cu aproximativ 100.000 de barili pe zi mai mult decât în precedentele trei luni, potrivit firmei de analiză Kpler.
Gărzile Revoluționare iraniene au avertizat duminică că orice navă militară care se apropie de strâmtoare „va fi tratată dur și decisiv”, potrivit agenției semi-oficiale Fars.
Blocada ar urma să intre în vigoare luni, la ora 10:00 ET, conform Comandamentului Central al SUA.
Planul lui Trump riscă să îi coste mai mult pe americani: dacă prețurile petrolului cresc, și cele ale combustibilului vor rămâne ridicate. Un galon de benzină costa în medie 4,12 dolari duminică, cu 38% mai mult față de începutul războiului, deși a scăzut ușor în weekend.
„Ar putea dura mult timp până când războiul se va încheia și prețurile petrolului vor scădea”, a declarat Karen Young, expert la Middle East Institute, pentru CNN.
Impact direct asupra consumatorilor
Costurile ridicate ale petrolului vor afecta și prețurile alimentelor, deoarece materialele folosite pentru îngrășăminte și ambalaje sunt influențate de perturbările din lanțurile de aprovizionare.
„Vom începe să vedem această presiune inflaționistă… gândiți-vă la tot ce cumpărați din magazinele mari”, a adăugat ea.