Conform purtătorului de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Marius Leonte, bărbatul a fost adus în unitatea medicală cu multiple răni pe cap şi pe torace.
„Bolnavul a fost adus aseară de la Predeal cu multiple traumatisme cranio-faciale, toracice, plăgi anfractuoase la nivelul scalpului şi feţei, fracturi de mandibulă şi multiple fracturi costale provocate de animal sălbatic (urs). Este internat în Terapie Intensivă, intubat, instabil hemodinamic. În acest moment, o comisie multidisciplinară hotărăşte conduita terapeutică", a afirmat, marţi, reprezentatul SCJU Braşov.
În timp ce România fierbe de frică, după ce un salvamontist a fost sfâșiat de un urs și se zbate între viață și moarte pe un pat de spital, Gabriel Păun de la Agent Green, „apărătorul urșilor” și imaginea de marketing a unei industrii verzi foarte profitabile, continuă să ne țină prelegeri despre legislația europeană și drepturile animalelor. Într-o țară în care copiii nu mai ies la joacă de frica sălbăticiunilor și bătrânii își închid porțile cu lanțul și ziua-n amiaza mare, Gabriel Păun apără cu înverșunare... urșii.
Să fim clari: ursul brun este o specie protejată. Nimeni nu contestă asta. Dar să transformi o dramă umană într-un paravan pentru ideologie, ignorând viața concretă a românilor care trăiesc în coșmaruri reale, nu în hârtii UE, e o formă de cinism.
Cât valorează viața unui om, domnule Gabriel Păun?
Când un salvator montan este mutilat, când un copil e fugărit de un urs prin curtea școlii, când o femeie moare în pădure, unde este compasiunea activistului de mediu? Unde sunt protestele dumneavoastră în fața spitalelor? Sau poate pentru dumneavoastră, viața omului e o „colaterală” într-un război imaginar cu „vânătorii cei răi”.
Postările dumneavoastră despre Directive, Anexe, derogări și alte abstracțiuni europene sună frumos la Bruxelles, dar nu țin loc de intervenții rapide sau decizii clare. Nu trăiți în comunitățile în care urșii coboară zilnic. Nu aveți copii care merg singuri pe drumuri de munte. Nu v-ați trezit noaptea cu ursoaica în curte.
Banii urșilor, liniștea ONG-urilor
Dincolo de principiile frumos ambalate, merită amintit și altceva: activismul ecologist de lux. Conform datelor oficiale, Gabriel Păun a încasat salarii de mii de euro lunar, plus dividende generoase. Când protejezi urșii, dar îți umpli conturile în paralel, întrebarea devine simplă: pe cine protejezi, de fapt? Ursul? Sau stilul de viață pe care ți l-a oferit lupta pentru imagine?
Drepturile animalelor nu pot înlocui drepturile omului
Iar dacă pentru dumneavoastră viața unui urs e mai importantă decât viața unui om, atunci poate că adevărata problemă nu e în legislație, ci în conștiință. Directiva Habitate nu e Constituția lui Dumnezeu. E un instrument, iar dacă instrumentul nu mai funcționează pentru oameni, trebuie revizuit. Nu adorat.
Poate că a sosit momentul ca în România să renunțăm la ipocrizia ONG-istică și la activismul de vitrină. Viața unui om nu e negociabilă în fața niciunei directive, nici europene, nici globale. Să protejăm natura, dar să nu uităm că și oamenii fac parte din ea.
Câți oameni trebuie să mai fie mutilați sau uciși, domnule Gabriel Păun?