Numai în Sectorul 3, liderul campaniei de reabilitare, aproape 1.700 de imobile sunt finalizate, iar pentru alte 61 tocmai s-au semnat contractele de finanțare. Această „pătură” urbană e din ce în ce mai importantă întrun oraș care alternează între cod roșu de caniculă și facturi mari la energie.
Un apartament reabilitat rămâne mai rece vara, mai cald iarna
Auditările energetice făcute pe blocuri bucureștene arată un salt tipic de la clasa E/F la B după anvelopare. Concret: la interior, temperatura de vârf scade cu 2–3 °C în zilele cu 40 °C la umbră, iar noaptea locuința se răcește mai repede fără ca aerul condiționat să funcționeze continuu. Iarna, pierderile prin pereți se reduc cu până la 40 %, așa că spațiul rămâne la 21 °C și în perioadele de „pauză” ale caloriferelor.
Economii directe la facturi și emisii de CO₂
După reabilitare, consumul pentru încălzire și apă caldă scade, în medie, cu 35–45 %; la un apartament de 60–65 m² asta înseamnă peste 1000 de lei mai puțin pe sezon rece. Vara, reducerea orelor efective de funcționare a climatizării poate tăia încă 40–50 kWh lunar. Pe ansamblul Capitalei, blocurile anvelopate evită deja zeci de mii de tone de CO₂ în fiecare an, susținând obiectivul european de minus 55 % emisii până în 2030. Mai mult, ferestrele performante, obligatorii în pachetul de lucrări, reduc zgomotul stradal cu 15–20 dB. În același timp, pereții nu mai ajung sub punctul de rouă iarna și nu se supraîncălzesc vara, ceea ce ține sub control condensul și mucegaiul.
Reabilitarea termică și insula de căldură
Un oraș izolat termic radiază mai puțină căldură în spațiul stradal. Studiile Comisiei Europene arată că zonele rezidențiale cu anvelopă generalizată pot coborî temperatura nocturnă la nivel de fațadă cu 1–1,5 °C în valuri de caniculă. În estul Capitalei, sectorul cu cea mai mare densitate de blocuri reabilitate confirmă tendința: măsurătorile locale indică fațade mai reci și mai puțină solicitare pe rețeaua electrică la orele de vârf.
Contextul european
Noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor cere 55 % scădere de consum mediu pentru fondul rezidențial până în 2030, cu accent pe cele mai ineficiente imobile. Din 2030, renovările vor trebui să ducă blocurile cel puțin la clasa B, ceea ce înseamnă nu doar izolație, ci și sisteme de ventilație cu recuperare și, progresiv, integrarea energiei regenerabile. Bucureștiul a făcut deja aproape jumătate din drum, dar densitatea proiectelor trebuie menținută pentru a evita sancțiuni și pentru a susține decarbonizarea sistemului energetic.