În cadrul sesiunii de întrebări de la conferința de presă pe care a susținut-o la sediul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, premierului Ilie Bolojan i s-a cerut un punct de vedere privitor la declarațiile lui Sorin Grindeanu despre susținerea sa în funcția de prim-ministru.
„Pe plan intern, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că va face o consultare internă în PSD pentru a decide dacă Partidul Social Democrat vă mai susține și dacă USR va rămâne sau nu în Coaliție. A declarat, de asemenea, că nu v-a simțit ca fiind premierul unei Coaliții, ci al USR. Cât de tensionată este situația în Coaliție?“, a întrebat o jurnalistă.
„De azi dimineață nu am avut telefonul la mine, pentru că am fost în întâlniri și nu poți să stai să vezi ce se postează sau ce declară unul sau altul dintre actorii politici, deci nu am apucat să verific declarațiile. Nu pot să fac comentarii legate de aceste aspecte.
Partidele și liderii politici au dreptul să-și facă, așa cum consideră de cuviință, consultările, au dreptul să facă declarații. Asta e opțiunea lor. Responsabilitatea mea este să fac ceea ce trebuie pentru România și asta am încercat și în aceste zile, să respect cetățenii noștri.
Asta înseamnă să respecți planul pe baza căruia s-a format acest Guvern, adică programul de guvernare, să respecți partenerii și să urmărești ca programul care a fost anunțat să fie pus în practică. Ceea ce am făcut nu a fost decât să respect și să pun în practică programul de guvernare. Asta este ceea ce pot să vă spun“, a comentat premierul României.
CITEȘTE ȘI - Precizare privind consultarea internă din PSD referitoare la participarea în actuala guvernare
Întrebat dacă e un premierul „USR-ist și populist“, Ilie Bolojan a răspuns:
„Am încercat să fiu un premier responsabil pentru țara noastră. Ordinea mea de priorități va fi întotdeauna comunitatea - țara noastră - și apoi aspectele care țin de partide, de filiații etc. Cei care mă știu, știu că fiind președintele PNL, membru PNL de 30 de ani, în timp ce alții rătăceau prin zona politică, înseamnă că am niște principii. Sunt un conservator liberal și asta voi rămâne întotdeauna“.
„Eu nu pot să interzic oamenilor politici să facă declarații, să-și spună părerile. Obligația mea e să fac ceea ce trebuie pentru România cât timp sunt pe această funcție. Cetățenii vor judeca dacă respectarea înțelegerii, asumarea unor responsabilități dificile etc, sunt bune sau sunt rele“, a mai zis premierul.
Declarații complete ale premierului Ilie Bolojan
„Sunt onorat să fiu astăzi alături de dumneavoastră la lansarea Comunicării Comisiei Europene privind regiunile de la frontiera estică a Uniunii.
Mulțumesc Comisiei Europene și doamnei președinte Ursula von der Leyen pentru acest demers și pentru faptul că venim cu propuneri concrete menite să sprijine dezvoltarea și reziliența economică a regiunilor din estul Uniunii.
Zilele acestea s-au împlinit patru ani de la declanșarea de către Rusia a războiului său împotriva Ucrainei. Ne exprimăm sprijinul și solidaritatea față de poporul ucrainean în lupta sa pentru libertate, suveranitate și pace. În numele Guvernului României și al cetățenilor noștri, îmi exprim compasiunea pentru suferințele îndurate de milioane de oameni, pentru viețile pierdute, pentru familiile destrămate și pentru comunitățile afectate de această tragedie. Rezistența Ucrainei este o luptă pentru propria sa independență, dar și pentru securitatea întregii Europe.
Războiul Rusiei la granița noastră, precum și acțiunile hibride cu care ne confruntăm, ne-au arătat riscurile și vulnerabilitățile existente nu doar în domeniul securității, ci și în cel al dezvoltării economice.
Instrumentele și politicile europene, de la SAFE la politica de coeziune sau la viitorul fond de competitivitate, trebuie să contribuie la transformarea frontierei estice într-un spațiu mai sigur, mai puternic și mai prosper.
Dacă această frontieră este sigură, întreaga Europă este mai sigură.
Reziliența frontierelor noastre înseamnă atât securitate, cât și regiuni puternice și atractive din punct de vedere economic. Fiind vecine cu noile state candidate, țările noastre pot deveni modele pentru dezvoltarea acestora.
Acest obiectiv se realizează prin investiții în infrastructură – transport, energie, digitalizare – care să lege nordul de sud și să conecteze România cu Republica Moldova și Ucraina, sprijinind parcursul lor european, dar și prin crearea de noi oportunități de afaceri.
Guvernul României urmează această direcție. Sprijinim regiunile de la frontiera estică, care au nevoie de investiții consistente. Un exemplu concret este proiectul „BRIDGE”, finanțat prin politica de coeziune actuală și realizat cu sprijinul Băncii Mondiale.
Proiectul „BRIDGE” ajută regiunile Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est să recupereze întârzierile în infrastructură și să devină mai puternice economic, în același timp, prin dezvoltarea infrastructurii, întărirea capacității administrative și susținerea unui mediu economic capabil să sprijine investiții, fluxuri comerciale și parteneriate transfrontaliere.
Astfel, România se poziționează ca un partener responsabil și implicat în efortul european de reconstrucție a Ucrainei, contribuind direct la stabilitatea și prosperitatea Uniunii Europene.
Sprijinul Comisiei de astăzi vine la momentul potrivit. Instrumentul pe care îl lansăm, cu participarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, este util, deoarece oferă un punct de sprijin pentru primării, consilii județene și companii, prin acces la consultanță și finanțare.
Participarea Băncii de Investiții și Dezvoltare va permite utilizarea unor instrumente financiare de tip împrumuturi combinate cu granturi, destinate companiilor și cofinanțate din programele politicii de coeziune.
Acest mecanism încurajează investițiile productive, consolidează lanțurile valorice regionale și crește reziliența economică, mai ales în zonele supuse presiunilor structurale și riscurilor geopolitice.
Este la fel de important faptul că putem susține și infrastructura socială: locuințe accesibile, servicii de sănătate, educație și formare.
Prin aceste inițiative, flancul estic al Uniunii Europene devine un pilon de coeziune, reziliență și securitate.
Vă mulțumesc.
Vă mulţumesc că sunteţi, la finalul acestei deplasări la Bruxelles, la această conferinţă de presă. Aşa cum ştiţi, am ajuns aseară, am avut o primă întâlnire cu europarlamentarii români, în așa fel încât să sincronizăm pozițiile în Parlamentul European cu cele ale României, din punct de vedere al proiectelor care sunt pe agenda parlamentară, din punct de vedere al problemelor noastre interne, și le mulțumesc tuturor europarlamentarilor care au participat la această întâlnire, atât pentru schimbul de idei, cât și pentru discuțiile pe care le-am avut, și consider că, de fiecare dată când un demnitar ajunge la Bruxelles, din respect pentru echipele noastre de europarlamentari, pentru a avea poziții convergente, sunt necesare astfel de întâlniri.
În această dimineață, având o jumătate de oră liberă, am făcut o vizită neanunțată la Consulatul României de la Bruxelles. Pentru mine ca premier, dar și ca om, ceea ce face România, prin serviciile consulare, pentru comunitățile noastre din străinătate este un lucru foarte important, pentru că avem milioane de români și interfața țării noastre cu aceste comunități importante, mai ales din țările europene, sunt serviciile noastre consulare și ambasadele noastre; și am vrut să mă asigur că serviciile noastre se derulează în condiții bune și apreciez că cel puțin Consulatul de la Bruxelles funcționează într-un spațiu corespunzător și trebuie să ne asigurăm ca toate consulatele noastre și toate ambasadele să funcționeze în spații unde românii noștri sau oaspeții care trec pragul acestor servicii consulare, sunt tratați corect, cu rapiditate, în așa fel încât oamenii să se simtă respectați. Și va rămâne o prioritate pentru guvern, în perioada următoare, îmbunătățirea serviciilor consulare, ceea ce înseamnă că vom insista pentru deschiderea noilor consulate din Germania sau din Franța, a căror deschidere a fost întârziată în acești ani, pentru îmbunătățirea serviciilor consulare în sensul în care digitalizarea, care s-a finalizat la sfârșitul anului trecut, să devină operațională în toate consulatele și să scurtăm timpii de emitere a unor documente, să scurtăm, de asemenea, timpii de programare. La Bruxelles, timpii de programare verificați au fost de la două zile, o zi-două, deci foarte repede, până la o săptămână sau două, asta pentru că o parte din cetățeni, fiind în această perioadă de vacanță, și-au programat ei zilele și, de asemenea, prin programe cu publicul deschise, prin simplificarea programării, dar mai ales prin prezența consulilor noștri și a reprezentanților ambasadei la întâlnirile cu comunitățile românești, la bisericile noastre care sunt sâmbătă și duminică deschise, dar și la toate evenimentele comunităților române din diaspora.
Astăzi am avut în marja inițiativei la care ați participat și dumneavoastră, inițiativa EastInvest, mai multe întâlniri, în care principalele subiecte de discuție au fost legate de accesarea fondurilor europene, de bugetul României, de încadrarea în traiectoria de reducere a deficitului și, sigur, în aspectele care țin de viitorul exercițiu financiar, pe componenta de coeziune, pe componenta de competitivitate. Această inițiativă, care a avut astăzi lansarea, are în vedere susținerea, prin creditări suplimentare, prin Banca Europeană de Investiții, prin băncile din fiecare țară, care sunt la granița de est a UE, a companiilor private, în așa fel încât, prin aceste credite care vor fi acordate în anii următori, prin fondurile de coeziune, prin toate programele pe care le derulăm, să avem regiuni de graniță mai bine dezvoltate, să avem mai multe locuri de muncă și mai multe oportunități în estul Uniunii Europene.
Pentru România și pentru guvern, în afară de regiunea de nord-vest care, având și proximitatea vestică, este mai dezvoltată, sunt foarte importante cele două regiuni care ar urma să beneficieze, de acest nou program al Uniunii Europene; e vorba de regiunea de nord-est și de cea de sud-est, unde, datorită deficitului de infrastructură pe care l-am avut, lipsa autostrăzilor, datorită distanței mai mari față de granița de vest, avem o dezvoltare mai redusă decât în zonele urbane sau în vestul României, avem o depopulare mai mare și acest program, alături de cele pe care le derulăm din bugetele naționale sau din programul SAFE pe partea de infrastructură duală, vine să completeze pachetul de măsuri pentru dezvoltarea economică a acestor zone și sper că în anii următori acest proiect își va dovedi rezultatele prin susținerea companiilor locale și prin noile locuri de muncă care ar trebui dezvoltate.
Așa cum v-am spus, am avut trei întâlniri. Cu doamna vicepreședinte Mînzatu, în primul rând, am discutat despre portofoliile și proiectele care țin de responsabilitatea dânsei, despre finanțarea prin Fondul Social European și i-am mulțumit pentru sprijinul pe care ni l-a acordat. Așa cum știți, din acest fond, pe componenta de asistență medicală, sunt cofinanțate spitalele pe care România le are în investiții, cele care nu sunt în PNRR, și în zilele următoare se vor finaliza toate documentațiile, în așa fel încât să se poată asigura fluxul de plăți pentru ca aceste spitale să fie terminate în cursul acestui an.
De asemenea, am discutat despre proiectele pe care Guvernul României și le-a asumat prin PNRR și prin celelalte programe care țin de acest domeniu și sunt două proiecte importante, cele care țin de susținerea comunităților defavorizate, prin centrele sociale care trebuie dezvoltate în lunile următoare în comunitățile cu probleme din România și, de asemenea, programul care înseamnă recalificarea forței de muncă, care este derulat prin ANOFM, deci prin Agenția Națională pentru Ocuparea și Formarea Forței de Muncă din România. Cele două proiecte vor fi o prioritate în lunile următoare.
Întâlnirea cu domnul Valdis Dombrovskis a fost calată pe problemele care țin de bugetul de stat, de deficite, de absorbția de fonduri europene și aici am discutat despre provocările care țin de bugetul nostru pe anul acesta, care este într-o fază avansată. O importantă provocare va fi partea de investiții. Așa cum știți, anul acesta vom avea un vârf de investiții, în principal datorită fondurilor europene prin programul PNRR, care trebuie absorbite până la sfârșitul lunii august. Aici avem o componentă importantă, de aproximativ 10 miliarde de euro, parte grant, aproape 50%, parte împrumut, pe care trebuie să-i absorbim și, deci, va fi o presiune importantă să menținem atât o componentă de investiții mare, care să asigure finalizarea acestor proiecte, dar și continuarea lucrărilor din celelalte proiecte care sunt finanțate sau din alte axe pe fonduri europene sau din bugetele naționale, dar în același timp, având un buget de investiții mare, care va fi foarte probabil peste 7%, din care 3,6-3,7% reprezintă proiectele prin PNRR, o reducere de deficit.
Am confirmat, încă o dată, cu comisarul pentru economie că România va urmări anul acesta o țintă de deficit care să se apropie de 6%, așa cum am anunțat, și că vom respecta angajamentele pe care ni le-am luat pentru a corecta traiectoria de deficit și consider că, așa cum am constatat în aceste zile, când România a contractat împrumuturi cu dobânzi reduse față de anul trecut, aceasta este direcția pe care trebuie să o urmăm, în așa fel încât să ne reducem costul dobânzilor, să menținem absorbția de fonduri europene și să punem în practică măsurile de relansare. Acestea au fost aspectele legate de discuția cu domnul Dombrovskis.
Înainte de eveniment, am avut o întâlnire cu doamna președintă Ursula von der Leyen, în care am discutat aceste aspecte generale, dar și aspecte punctuale care țin de programul PNRR, de programul SAFE și, în general, de aspectele care țin de bugetele viitoare, axate atât pe componenta de competitivitate, unde dorim să ne aducem contribuții importante, dar și pe cele două componente tradiționale, care ne-au susținut în acești ani, e vorba de componenta de coeziune și cea de fonduri pentru agricultură.
Aș puncta câteva aspecte de detaliu. Pentru a face absorbția din PNRR, sunt câteva condiții pe care trebuie să le respectăm, deci pentru a atrage cele peste 10 miliarde de euro, în primul rând trebuie să îndeplinim jaloanele pe care România s-a angajat să le îndeplinească. Asta înseamnă că avem reforme de făcut, avem măsuri de luat și trebuie să recunoaștem că, pe această zonă, avem întârzieri din anii trecuți, pe care trebuie să le recuperăm în următoarele șase luni de zile, în așa fel încât banii care urmează să fie eliberați, să poată fi eliberați de Comisia Europeană, condiția de eliberare fiind îndeplinirea acestor jaloane.
Și avem în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro, care este o sumă destul de importantă, pentru a cărei închidere trebuie să clarificăm două jaloane importante, este vorba de jalonul care ține de pensiile pentru magistrați și de jalonul de decarbonizare. În ceea ce privește această condiție legată de reforma pensiilor magistraților, am prezentat situația în care se regăsește România, și anume faptul că în zilele următoare urmează să fie promulgată legea care reglementează reforma pensiilor magistraților și deci va fi publicată în Monitorul Oficial, moment în care vom comunica Comisiei practic îndeplinirea 100% a acestui jalon. Este adevărat, așa cum știți, că am avut un termen de îndeplinire care era la sfârșitul lunii noiembrie anul trecut, cu toate că Guvernul a promovat proiectul de act normativ până la termenul respectiv, așa cum știți, datorită contestării acestui proiect, datorită amânărilor de la Curtea Constituțională, am fost în situația în care nu a putut fi promulgat și publicat în Monitor până la termenul respectiv proiectul de lege. Ca atare, Comisia a apreciat eforturile mari pe care le-am făcut pentru a corecta această nedreptate, pentru a pune în practică acest angajament pe care și l-a luat România și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil. Asta înseamnă că, atunci când ai de îndeplinit un jalon, dacă l-ai îndeplinit în totalitate, primești întreaga sumă, dacă l-ai îndeplinit parțial, proporțional cu gradul de îndeplinire, poți să ai o corecție. Şi speranța mea este că vom recupera cea mai mare parte a acestor bani. Este, totuși, o sumă importantă, din care putem să finalizăm un spital în România sau să facem proiecte importante pentru comunitățile din țara noastră.
Al doilea jalon important, care are un efect la această cerere, este cel de decarbonizare. În anii trecuți ar fi trebuit să facem schimbări importante în zona de producție de energie, fără să ne reducem capacitatea de producție de energie la nivel de țară, ar fi trebuit să ne reducem capacitatea de producție pe cărbune, asta pentru că producția pe cărbune este una energofagă, este una care poluează și, datorită certificatelor de carbon, este astăzi ineficientă și datorită formării prețului pe piața de energie zilnic, practic crește prețul energiei datorită modului marginal în care se formează acest preț și înlocuirea acestor centrale pe cărbune energofage cu alte centrale, centrale pe gaz, de exemplu, centrale pe panouri fotovoltaice sau alte surse de energie. Din păcate, datorită faptului că nu s-a reușit acest lucru, suntem în situația în care, la termenele asumate, nu am redus această capacitate de producție pe cărbune și să o înlocuim cu altceva, dar, în termeni reali, nici nu putem de pe o zi pe alta să facem acest lucru. Gândiți-vă, de exemplu, la centrala de la Craiova, care ar fi trebuit trecută de pe cărbune pe gaz, dar nefinalizând aceste lucrări - avem aceeași situație și la Arad, de exemplu, și la Constanța, dar acolo lucrurile sunt foarte avansate și anul acesta cele două noi centrale vor deveni operaționale-, dar la Craiova ne mai trebuie cel puțin un an, doi, până vom avea o sursă eficientă de energie care să producă gigacalorie la un preț normal.
Una peste alta, este foarte important, pe de o parte, să respectăm aceste jaloane și angajamentele pe care le luăm, dar, în același timp, atunci când luăm decizii, să ne asigurăm că sistemul energetic național funcționează în condiții stabile, avem suficientă producție de energie, în așa fel încât, atunci când ai consumuri maxime, cum, de exemplu, este iarna în perioadele geroase, să avem garanția că sistemul național nu cedează și că asigură o energie suficientă pentru întreg sistemul.
Pe această componentă vom veni cu propuneri în cursul săptămânii viitoare, în așa fel încât, prin măsurile pe care le adoptăm, pe de o parte, să așezăm acest jalon în noi coordonate, care țin cont de aceste realități; pe de altă parte, să putem să accesăm această finanțare de 2,5 miliarde de euro, care este ultima cerere de plată care a fost depusă de către România.
Am discutat, de asemenea, despre programul SAFE, despre modul în care se derulează. Așa cum știți, România beneficiază de o componentă importantă pe acest program și echipele ministerelor care sunt beneficiare sunt în momentul de față în negocieri cu parteneri privați, cu celelalte state, în așa fel încât, până la sfârșitul lui mai, când va trebui să avem un tablou exact al modului în care vom face aceste achiziții, să putem să închidem lucrurile, iar componenta cea mai importantă, care este pe zona de nord-est a României, și anume, de exemplu, cea de infrastructură mixtă dual-civilă, să poată să se deruleze normal în anii următori.
La modul în care arată lucrurile, tronsoanele - unele sunt contractate, unele sunt într-o fază avansată de licitație și asta înseamnă că pe cele două capete de autostradă, de la Pașcani prin Suceava spre Siret și de la Pașcani spre Ungheni, prin Iași, vom fi în situația în care cel mai târziu în toamna acestui an ar trebui să începem toate lucrările, în așa fel încât să ne asigurăm că până la finalizarea acestui program, deci până prin 2029-2030, în afară de achizițiile militare care urmăresc să dezvolte industria națională de apărare și să aducă în România producția de armament pentru armata română pe termen lung, să avem și aceste două axe de dezvoltare care asigură atât conectivitatea spre nordul României, dar și conectarea transfrontalieră cu Ucraina și Moldova.
Acestea au fost principalele subiecte pe care le-am discutat astăzi. Apreciez că a fost o vizită bună și în următoarele două-trei săptămâni trebuie să închidem toate aspectele care au fost discutate, în așa fel încât să avem, în cursul lunii martie, cererea de plăți deblocată, să putem îndeplini câteva jaloane care erau restante și să asigurăm fluxurile de plăți pe toate programele europene, în așa fel încât în luna august, la final, să putem absorbi banii și să asigurăm până atunci o creștere economică și o finanțare a proiectelor de investiții din România. Vă mulțumesc, vă stau la dispoziție pentru întrebări“, a spus Ilie Bolojan.