Conform surselor USR, cei din Uniunea Salvați România bănuiesc că PNL-ul o să se întoarcă la masa coaliției, dar e nevoie de puțin timp pentru a se liniști apele.
Adică momentul ruperii a fost prea brusc: Dimineața liberalii l-au susțiut pe Ilie Bolojan, iar seara nu puteau să-i dea cu piciorul.
Contrastul era prea mare, de la „susținem, luptăm, pe Bolo îl apărăm” la ruptura de seară. Încet, însă, au început să apară primele semnale: Împotriva intrării PNL în opoziție au fost 10 abțineri echivalente cu împotrivirea, venite tocmai de la organizațiile puternice care au performat, Ilfov, de exemplu, cu scoruri mari. E vorba de aceleași filialele puternice care au înclinat balanța, cu scoruri solide la alegeri.
Ceea ce am văzut azi în BPN a fost o tactică de negociere în mai mulți pași, treptată, pentru ca lumea să se obișnuiască cu ideea. Exact genul de abordare folosită în trecut, la divorțul Ponta-Antonescu, când conflictele și împăcarea oscilau.
De data aceasta o vedem în sens invers, prin tatonări, ezitări, creșteri progresive: Cele 10 voturi se transformă în 14, iar apoi în 34 voturi privind revenirea la un guvern cu PSD.
Ce alte scenarii mai sunt posibile dacă PNL chiar nu va mai reveni la masă cu PSD
Ce știm sigur e că PNL a votat în ședință să respecte decizia anterioară de a nu mai face coaliția cu PSD. Votul din Biroul Politic Național (BPN) a fost 34 pentru, 10 abțineri, 0 împotrivă. Informația a fost confirmată de deputatul PNL Robert Sighiartău, care scrisese pe Facebook că „PNL a votat din nou. Cu majoritate largă menținerea deciziei ca PNL să nu mai facă alianță cu PSD”.
De aici apar scenariile. Așa cum am analizat mai sus în baza informațiilor pe surse, nu e exclus un nou Guvern PNL–PSD, dar e nevoie de această perioadă de „purgatoriu”. PNL trebuie să-și refacă imaginea și să-și construiască un nou narativ.
Însă nu e singurul scenariu.
Un altul vizează un Guvern minoritar USR–PNL, cu minorități și alți aliați, fără PSD. Ar putea fi negocieri stricte, punctuale, pe legi și ordonanțe, pas cu pas, modelul clasic.
Mai există varianta unui guvern minoritar USR–PNL, votat punctual de PSD, pe proiecte mari. Practic, înțelegeri pe bucăți, pe interese clare pentru țară. Acestea sunt cele trei variante.
Adică PNL-ul se împacă cu PSD-ul și rămâne de decis dacă vine și USR-ul... pentru că țara ne cere, e euro, e bursa, e război, deci e grav, se sacrifică.
Întărirea în opoziție, un fiasco ALDE
„Eu dau un singur cuvânt. Ieșirea de la guvernare pentru capitalizare electorală se numește fiascoul ALDE. Nu trebuie două demonstrații”, e de părere jurnalistul Val Vâlcu. „ALDE cât avea guvernare, avea structură, avea oameni, veneau oameni, au obținut voturi. Când l-a scos Tăriceanu ca să capitalizeze electoral până la alegeri, a ajuns la alegeri 0,1, o fi avut vreo două voturi. Asta cu „ne capitalizăm în opoziție” nu are sens. Ieșirea de la guvernare arată că în opoziție capitalizează mortal, nu electoral”, a mai punctat acesta.
USR, între timp, se pregătește pentru varianta maximală: Guvern minoritar susținut de PSD, cu PNL-UDMR în ecuație. Negocieri pe puncte, cu limite clare, îi critică, dar rămân la butoane.
În același timp, USR ia în calcul că PNL ar putea reveni treptat asupra deciziei. Urmează ședințe, recalibrări de voturi, schimbări de poziție, un proces în etape și, în final, îl aruncă pe Bolojan pe scări. Apare și o strategie de comunicare în paralel, cu mesaje calibrate pentru a justifica schimbarea. Acesta este planul USR.
Dacă această comunicare nu convinge, se poate ajunge la o formulă în care Bolojan rămâne într-o alianță, dar nu este primit formal în partid, ci într-o construcție/coaliție politică mai largă, eventual pentru alegeri sau reforme.
Pe scurt, sunt mai multe variante pe masă, iar decizia finală depinde de cum evoluează negocierile și percepția publică în următoarele una-două săptămâni. Între timp, există și presiuni administrative, contracte deja votate și asumate, bani care trebuie alocați, ceea ce obligă, într-un fel sau altul, la funcționarea guvernării.