Malaria rămâne una dintre cele mai periculoase boli infecțioase la nivel mondial, cauzată de un parazit numit Plasmodium, transmis în special prin înțepătura țânțarului Anopheles femelă. Acești țânțari sunt activi mai ales între amurg și zori și pot pătrunde ușor prin plase sau haine subțiri, ceea ce sporește riscul infectării. Boala este larg răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, afectând peste 100 de țări.
Transmisia se face în principal prin înțepătura de țânțar, însă există și alte căi precum transfuziile de sânge, transplanturile, utilizarea acelor sau seringilor contaminate și chiar transmiterea de la mamă la făt. Din acest motiv, prevenția și recunoașterea timpurie a simptomelor devin esențiale.
Simptomele pot apărea la 7 zile de la prima posibilă expunere și până la 3 luni de la ultima, uneori chiar mai târziu. Sunt descrise 10 semne de alarmă „de tip pseudogripal” ce impun prezentarea de urgență la spital: febră, frison, cefalee, astenie, dureri musculare, tuse, dificultăți respiratorii, dureri abdominale, diaree, alterarea stării generale și probleme cardiovasculare. În formele severe, maladia poate conduce la insuficiență de organ, anemie severă, icter, convulsii, comă și chiar deces, afectând 15-20% dintre cazurile netratate corespunzător. „Nediagnosticată și netratată la timp poate fi letală”, avertizează dr. Ciuhodaru.
După întoarcerea dintr-o zonă de risc, o simplă consultație medicală însoțită de un examen de laborator poate exclude o eventuală infectare cu malarie și vă poate scuti de complicații majore. Dincolo de diagnosticul precoce, prevenția rămâne arma cea mai eficientă împotriva acestei boli.
Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază clar: „Prevenția rămâne cea mai bună alternativă!! Nicio schemă nu oferă protecție completă”. Astfel, cunoașterea factorilor de risc, a perioadei de incubație și a principalelor simptome constituie primul pas pentru o vacanță fără probleme. Este recomandat să purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni și ciorapi, chiar dacă țânțarii pot înțepa și prin material.
Pentru a reduce la minimum riscul înțepăturilor, mai ales în intervalul critic dintre amurg și zori, se recomandă metoda PIRS, detaliată astfel de medicul Ciuhodaru: „Plase contra țânțarilor (cu sau fără aplicarea de insecticid) la geamuri, uși și la pat: eficiente dacă au ochiuri mai mici de 1,5 mm și sunt integre, rezistente; Insecticide pentru haine, corturi, sacii de dormit; Repelenți (Insectifuge) - ingredientul activ respinge (dar nu ucide) insectele - aplicate la fiecare 3-4 ore, în dozele recomandate de producător, evitând pleoapele, ochii, buzele sau zonele de piele sensibile sau lezate; Spirale contra țânțarilor - (pe bază de piretroizi) - în general e suficientă 1/dormitor/noapte”. Totodată, este importantă și chimiomioprofilaxia, adică respectarea strictă a tratamentului preventiv, în doza și pe durata recomandată.
Trebuie amintit că principala cale de transmitere a malariei la om rămâne înțepătura țânțarilor, însă transfuziile și seringile contaminate pot reprezenta surse la fel de periculoase. Factorii de risc cresc considerabil la persoanele care călătoresc în zone endemice, dar și în rândul celor cu vulnerabilități individuale, cum sunt copiii mici, persoanele de peste 65 de ani și femeile gravide.