Marea Britanie avansează ideea formării unei forțe navale comune împreună cu nouă state europene, structură gândită să funcționeze "ca un complement pentru NATO" în fața riscurilor de securitate tot mai mari din zona maritimă nord-europeană. Inițiativa vine din partea Forței Expediționare Comune (JEF), format din 10 membri, care au semnat recent o declarație de intenție pentru crearea unei „forțe maritime multinaționale” cu rol de cooperare și reacție rapidă în regiune.
Cine sunt statele care vor să facă parte din noua forță navală condusă de Marea Britanie
Șeful Marinei Regale Britanice, generalul Sir Gwyn Jenkins, a explicat că acest demers are ca obiectiv întărirea capacităților comune de apărare, într-un context în care Londra și aliații săi își reevaluează postura militară în fața amenințărilor emergente. Noua structură ar urma să fie integrată în arhitectura de securitate occidentală și să acționeze ca sprijin operațional pentru NATO, fără a înlocui alianța.
În paralel, Jenkins a subliniat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității maritime europene, în ciuda tensiunilor active și în alte regiuni ale lumii. Oficialul britanic a atras atenția asupra intensificării activității submarinelor rusești și a operațiunilor de supraveghere a infrastructurii subacvatice, pe care Londra le consideră în creștere în ultimii ani.
Structura JEF include în prezent Marea Britanie, Olanda, toate cele cinci state nordice și cele trei state baltice, iar Canada analizează posibilitatea de aderare. Regatul Unit este principalul actor militar al grupării, iar coordonarea noii forțe ar putea fi realizată de la cartierul general din Northwood, nord-vestul Londrei.
Regatul Unit a semnalat mai multe incidente legate de activitatea submarinelor rusești
Planul prevede antrenamente comune, planificare integrată și capacitatea de a acționa rapid în situații de criză. Oficialii britanici susțin că obiectivul este o interoperabilitate reală între statele participante, inclusiv scenarii de luptă și reacție imediată, nu doar cooperare teoretică.
Declarațiile vin într-un context mai amplu de tensiuni geopolitice și de presiune asupra capacităților navale europene. În ultimele luni, Regatul Unit a semnalat mai multe incidente legate de activitatea submarinelor rusești în apropierea infrastructurii critice maritime, inclusiv tentative de supraveghere a cablurilor submarine din jurul insulei britanice.
În același timp, Marina Regală a recunoscut dificultăți operaționale în gestionarea rapidă a resurselor în situații de criză, pe fondul unor ani de investiții reduse în construcția navală și mentenanță. Surse militare au indicat că aceste probleme au influențat timpii de reacție în anumite episoade recente.
În viziunea Londrei, noua forță navală comună ar trebui să funcționeze ca un instrument flexibil, capabil să sprijine NATO acolo unde este necesar, ca un "complement" sau un adjuvant, dar și să răspundă direct provocărilor din proximitatea Europei de Nord. Inițiativa marchează o extindere a cooperării militare regionale într-un moment în care presiunea asupra securității maritime este în creștere, conform The Guardian.
CITEȘTE ȘI: La 10 ani după Brexit, 50% dintre britanici vor reîntoarcerea în Uniunea Europeană