Consiliul Superior al Magistraturii reclamă o "campanie de discreditare" a judecătorilor la Comisia Europeană. Astfel, preşedintele CSM a semnat scrisoarea adresată preşedintei CE, Ursula von der Leyen.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat marţi că a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu hotărârea Secţiei pentru judecători, prin care s-a stabilit că a existat "o campanie susţinută şi coordonată" menită să discrediteze puterea judecătorească, la care au participat actori politici, instituţii mass-media afiliate şi organizaţii ale societăţii civile.
Scrisoarea este semnată de preşedintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, şi este adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi comisarului pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorilor, Michael McGrath.
Reamintim că hotărârea Secţiei pentru judecători din 9 iunie are ataşat un document de 76 de pagini, în care CSM enumeră poziţiile unor oameni politici, demersuri ale unor asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, dar şi articole de presă, pe care Secţia pentru judecători le consideră ca făcând parte dintr-o campanie de denigrare şi "acţiuni de hărţuire" a judecătorilor şi preşedintei Instanţei supreme, Lia Savonea.
"În numele Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România, vă transmitem prin prezenta Hotărârea nr. 1.348 din 9 iunie 2026, adoptată în unanimitate, cu o opinie concurentă, de membrii prezenţi, în exercitarea responsabilităţii constituţionale a Consiliului de a garanta independenţa justiţiei (https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?Folderld=12756). Hotărârea demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susţinută care urmăreşte degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătoreşti pe mai multe planuri. Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmaţii generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete şi verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmaţie factuală relevantă este însoţită de un hyperlink direct către declaraţia publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituţională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziţie mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea şi caracterul lor cumulativ", se arată în scrisoare, conform Agerpres.
"Slăbirea autonomiei financiare şi a independenţei puterii judecătoreşti"
CSM susţine că, încă de la începutul mandatului noilor autorităţi aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, a autonomiei financiare şi a independenţei puterii judecătoreşti.
Conform CSM, în această campanie de discreditare au fost implicaţi "actori politici, instituţii mass-media afiliate şi organizaţii ale societăţii civile cu abordare similară".
"Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remuneraţia şi pensiile judecătorilor, finanţarea instanţelor, asigurarea personalului, recrutarea şi capacitatea instituţională a puterii judecătoreşti de a gestiona resursele necesare exercitării funcţiei sale constituţionale. Pentru a obţine sprijinul public pentru o asemenea intervenţie structurală, actori politici, instituţii mass-media afiliate şi organizaţii ale societăţii civile cu abordare similară au desfăşurat, timp de aproximativ un an, o campanie susţinută şi coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească. Campania s-a concentrat iniţial asupra unor pretinse privilegii financiare şi a fost ulterior extinsă pentru a include acuzaţii de corupţie sistemică generalizată şi abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători şi conducători de instituţii, încercări de modificare a guvernanţei, a structurilor reprezentative şi a conducerii puterii judecătoreşti, propuneri privind proceduri excepţionale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum şi măsuri legislative şi administrative care afectează inamovibilitatea, remuneraţia, pensiile, recrutarea, personalul, resursele şi autonomia financiară, toate convergând într-o direcţie comună", afirmă CSM.
A fost depăşită linia roşie a loialităţii constituţionale, reclamă CSM
În opinia CSM, analizate separat, măsurile individuale şi campaniile mediatice au depăşit adesea linia roşie a loialităţii constituţionale şi au mers dincolo de dezbaterea politică obişnuită, politica bugetară sau reforma instituţională, însă analizate împreună, în succesiunea, intensitatea şi direcţia lor comună, acestea relevă "un risc sistemic".
"Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanţe, să slăbească CSM în rolul său de mecanism constituţional de protecţie între puterea judecătorească şi puterile politice, să diminueze independenţa financiară şi operaţională a puterii judecătoreşti şi să îi remodeleze arhitectura instituţională sub influenţă politică. Viteza, amploarea şi simultaneitatea acestor evoluţii sunt esenţiale. Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituţională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru şi control reciproc şi să pună în pericol garanţiile de care depind democraţia, drepturile fundamentale şi aplicarea efectivă a dreptului Uniunii", declară CSM.
În continuare, CSM susţine că adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanţe şi de la fiecare nivel de jurisdicţie au adoptat propriile hotărâri, iar principala constatare a fost faptul că "denunţă degradarea continuă a statului de drept în România prin încercarea susţinută a puterii politice de a subordona justiţia".
CSM spune că hotărârea Secţiei pentru Judecători are caracter declarativ, nu disciplinar
Conform CSM, adunările generale au solicitat Consiliului să adopte toate măsurile instituţionale disponibile, pe plan intern şi internaţional, pentru a restabili echilibrul impus de statul de drept, a pune imediat capăt campaniei de delegitimare a justiţiei şi a obţine recunoaşterea, de către celelalte puteri ale statului, a unei independenţe reale a justiţiei, cerinţă esenţială a unei societăţi democratice.
Pe de altă parte, Consiliul susţine că hotărârea adoptată de Secţia pentru judecători are caracter de protecţie şi declarativ, nu jurisdicţional, disciplinar, punitiv sau normativ.
"Aceasta nu stabileşte răspunderea civilă, penală ori disciplinară; nu poate aplica sancţiuni, atribui un statut juridic nefavorabil, emite dispoziţii obligatorii pentru terţi sau impune vreunei persoane ori organizaţii să îşi modifice conduita. Funcţia sa juridică este de a constata şi de a reflecta realitatea factuală relevantă: de a identifica declaraţiile şi faptele publice verificabile şi, atunci când este necesar, autorii acestora; de a evalua contextul, baza factuală, intensitatea, repetitivitatea, amploarea şi efectul lor cumulativ; precum şi de a stabili, la nivel instituţional, dacă independenţa justiţiei, imparţialitatea ori reputaţia profesională au fost afectate. Identificarea sursei unei declaraţii sau a unei fapte reprezintă, aşadar, o necesitate probatorie şi analitică, nu o măsură coercitivă. Consiliul nu are nici puterea de a sancţiona persoanele în cauză, nici puterea de a le reglementa comportamentul, dar are obligaţia constituţională de a reflecta realitatea care afectează puterea judecătorească şi de a atrage atenţia asupra gravităţii acesteia", explică CSM.
Consiliul adaugă că această procedura nu este nici nouă, nici excepţională, iar ambele secţii ale CSM au utilizat acelaşi mecanism legal în numeroase ocazii anterioare (465 de cazuri similare între 2011 şi 2025), inclusiv atunci când declaraţiile sau conduitele relevante proveneau de la demnitari politici, jurnalişti ori organizaţii mass-media.
"Ceea ce distinge prezenta situaţie nu este procedura utilizată sau identificarea factuală a surselor declaraţiilor, entităţilor şi faptelor documentate, ci amploarea, intensitatea, diversitatea, durata şi caracterul cumulativ fără precedent ale presiunii analizate, concentrată într-un interval de aproximativ un an", adaugă CSM.
Consiliul mai spune că dimensiunea judiciară a Uniunii Europene este directă şi substanţială, independenţa justiţiei nu este doar o chestiune de organizare constituţională naţională, iar instanţele naţionale sunt instanţe ale ordinii juridice a Uniunii.
"Hotărârea anexată trebuie, aşadar, înţeleasă ca o comunicare de avertizare timpurie privind rezilienţa garanţiilor instituţionale ale statului de drept, în vederea evaluării măsurii în care convergenţa dintre delegitimarea publică, presiunea politică coordonată, reconfigurarea instituţională realizată fără consultare şi slăbirea simultană a garanţiilor profesionale, financiare şi operaţionale creează un risc grav pentru independenţa justiţiei, autonomia financiară a puterii judecătoreşti şi sistemul de echilibru şi control reciproc între puterile statului. Puterea judecătorească din România recunoaşte pe deplin şi salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice şi a reformelor fundamentate pe date şi dovezi. În
acelaşi timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva presiunii politice coordonate şi de a-i păstra capacitatea de a acţiona independent. Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetăţenilor de a beneficia de instanţe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum şi a echilibrului constituţional, inclusiv a garanţiilor instituţionale şi financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcţiona", se încheie scrisoarea semnată de preşedintele CSM.
