La 10 ani după Brexit, 50% dintre britanici vor reîntoarcerea în Uniunea Europeană

Autor: Tiberiu Vasile

La zece ani după referendumul din 2016 care a scos Marea Britanie din Uniunea Europeană, tot mai mulți alegători par să își reevalueze poziția. Datele analizate indică o susținere puternică pentru reintegrare, în special în rândul votanților progresiști.

Potrivit cercetării realizate de organizația Best for Britain, peste 80% dintre simpatizanții Partidului Laburist, ai liberal-democraților și ai Verzilor ar susține revenirea în UE.

În același timp, sondajul arată că 53% dintre toți alegătorii sunt în favoarea unei reintegrări complete, ceea ce marchează o schimbare importantă față de anii imediat următori Brexitului.

Presiune politică asupra laburiștilor

Autorii studiului atrag atenția că poziția prudentă a Partidului Laburist ar putea avea costuri electorale. „Abordarea discretă a Partidului Laburist înseamnă că acesta riscă acum să piardă sprijin în rândul alegătorilor progresiști și în circumscripțiile electorale de tipul 'zid roșu' ”, au declarat experții.

Deși 61% dintre respondenți susțin direcția actuală a guvernului în relația cu UE, doar 19% spun că o fac „puternic”, semn că există o susținere mai degrabă fragilă.

Interesant este că și o parte din electoratul conservator sau reformist începe să fie deschis ideii de revenire: aproximativ 40% dintre conservatori și 20% dintre votanții reformiști ar susține acest scenariu.

Scenarii și blocaje

Studiul a analizat mai multe variante posibile pentru viitorul relației dintre Londra și Bruxelles. Printre ele: menținerea actualei strategii, continuarea acordului negociat de Boris Johnson, o distanțare și mai mare față de UE, aderarea la uniunea vamală și piața unică sau revenirea completă.

Varianta integrării în piața unică și uniunea vamală rămâne una dificilă politic. Ar redeschide vechi conflicte și ar ridica probleme sensibile legate de suveranitate.

„Este nevoie de o conversație profundă despre suveranitate, deoarece reintegraraea în uniunea vamală și la piața unică necesită externalizarea unei mari părți din toate reglementările noastre și nicio parte nu ar putea să-și aducă publicul alături în cadrul acestei negocieri prelungite”, a explicat Tom Brufatto.

În prezent, strategia laburistă vizează o apropiere de standardele europene fără a reintra oficial în piața unică, ceea ce limitează însă influența Marii Britanii asupra regulilor pe care ajunge să le aplice.

Costuri economice și tensiuni interne

Diferențele de reglementare apărute după Brexit continuă să creeze complicații. De exemplu, în negocierile pentru un acord sanitar și fitosanitar destinat reducerii birocrației pentru exporturile agroalimentare, Regatul Unit a deviat deja de la zeci de reguli europene.

La Westminster, discuțiile devin tot mai tensionate. Sociologul John Curtice a criticat ceea ce a numit „strategia tăcerii” adoptată de laburiști pe tema Brexitului, avertizând că pierderile electorale în rândul alegătorilor pro-europeni pot deveni mai grave decât cele în fața partidelor pro-Brexit.

„Laburiștii pierduseră aproximativ unul din 10 alegători în fața reformelor, dar pierdea unul din patru în fața liberal-democraților și a ecologiștilor”, a spus el.

Vocea veteranilor politici

Fostul lider laburist Neil Kinnock consideră că efectele Brexitului au fost profund negative și crede că revenirea în UE este doar o chestiune de timp.

„Am 84 de ani acum și probabil că nu voi vedea asta, dar prin conștientizarea că a fost cel mai bine și în interesul propriu al oamenilor, oamenii vor vedea reintegrarea”, a spus Kinnock.

La rândul său, Anand Menondirectorul organizației „UK in a Changing Europe”, atrage atenția asupra contradicțiilor din strategia actuală a guvernului.

„Din punct de vedere economic, nu cred că este sustenabil pentru un guvern al cărui cancelar se tot învârte în jurul valorii de a spune că Brexitul a costat economia 8% din PIB, ceea ce reprezintă cel mai mare preț, să se compare cu o resetare care merită o creștere de doar 1%”, spune Menon.

El avertizează că modelul actual, bazat pe aliniere sectorială la regulile europene, ar putea genera un mecanism birocratic permanent, greu de gestionat.

La un deceniu de la ieșirea din UE, Marea Britanie pare prinsă între dorința de autonomie și nevoia de integrare economică. Sprijinul în creștere pentru revenirea în Uniunea Europeană arată că dezbaterea este departe de a fi încheiată, iar direcția finală rămâne deschisă, conform The Guardian.

CITEȘTE ȘI: Brexit: 50% dintre britanici vor reîntoarcerea în UE