Guvernul a lansat cinci pachete legislative cu impact bugetar de peste 10,6 miliarde lei (aproximativ 2,45 miliarde dolari), care includ creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli și reforme structurale în administrația publică. Obiectivul declarat este reducerea deficitului bugetar, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară și a asigura accesul la miliarde de euro din fondurile de redresare ale Bruxelles-ului. Potrivit Financial Times, România se confruntă cu o presiune fiscală enormă, deficitul depășind 9% din PIB în 2024, ceea ce o face vulnerabilă în fața piețelor financiare.
Premierul Ilie Bolojan a spus, în fața parlamentarilor, că „obiectivele sunt simple: scăderea deficitului, atragerea fondurilor europene și investiții publice consistente, pe fundamente morale”. Declarația, citată de Reuters, nu a fost suficientă pentru a tempera criticile. Potrivit Politico Europe, chiar și în interiorul coaliției există reticențe, unele partide avertizând că austeritatea excesivă poate eroda sprijinul popular și chiar destabiliza guvernul.
Opoziția de extremă-dreapta, condusă de AUR, a reacționat vehement, acuzând guvernul că practică „terorism legislativ” prin accelerarea procedurilor parlamentare. Conform Associated Press, liderii opoziției susțin că voturile au fost „o farsă” și că executivul se teme de dezbaterea reală pe marginea măsurilor. În replică, coaliția a subliniat că fragmentarea reformelor în cinci pachete este o tactică necesară pentru a evita blocajele din Curtea Constituțională.
Agențiile de rating și situația României
Cele mai controversate măsuri privesc creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, deja contestată în instanță, și reducerea masivă a locurilor de muncă din administrația locală, aproximativ 13.000 de posturi urmând să dispară. Guvernul pregătește și un val de disponibilizări în ministere și agenții centrale, în a doua parte a anului. Conform Associated Press, magistrații au declanșat deja proteste, iar sindicatele din educație și sănătate amenință cu grevă generală.
În paralel, agențiile de rating monitorizează situația cu mare atenție. Potrivit Financial Times, Standard & Poor’s și Fitch au avertizat Bucureștiul că, în lipsa unui plan credibil și implementat integral, retrogradarea la „junk” este aproape inevitabilă. O astfel de decizie ar majora costurile de finanțare ale României și ar pune o presiune suplimentară pe moneda națională.
Politico notează că România riscă să intre într-un cerc vicios: pe de o parte trebuie să reducă urgent deficitul pentru a rămâne credibilă pe piețele internaționale, pe de altă parte măsurile dure pot alimenta proteste, greve și o criză politică internă. De altfel, chiar președintele Nicușor Dan, pro-european și susținător al coaliției, a avertizat că austeritatea „trebuie aplicată cu prudență, pentru a nu distruge încrederea oamenilor în instituții”.
În concluzie, supraviețuirea guvernului în fața celor patru moțiuni reprezintă doar o victorie temporară. Conform Reuters și Associated Press, adevărata provocare începe acum: implementarea reformelor fără ca țara să fie aruncată într-o criză socială și politică. România se află într-un echilibru precar între nevoia de consolidare fiscală și riscul unei erodări rapide a stabilității interne.