Intrarea în Postul Mare, rânduit de Biserica Ortodoxă, este precedat, de ziua în care se lasă sec, fiind ultima zi în care se mai poate consuma de dulce, adică lactate, ouă și pește.
De ce se numește Ziua iertării și Duminica Izgonirii lui Adam şi a Evei din Rai
Această zi este cunoscută și sub denumirea de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, având o semnificație specială, pentru că este momentul în care credincioșii își cer iertare unii altora, în cadrul slujbei Vecerniei care are loc duminică seară. Astfel, credincioșii se pregătesc cum se cuvine să intre în Postul Mare.
"Nu putem intra în Post fără rânduială şi prima rânduială a postului este rânduiala. Cine n-a vrut să respecte rânduiala a fost izgonit din Rai. Duminica aceasta s-a numit Duminica Izgonirii lui Adam şi a Evei din Rai. Se numeşte şi Duminica Iertării, pentru că noi ne cerem iertare unul de altul. De ce se numeşte Duminica Izgonirii lui Adam şi a Evei din Rai. Pentru ca să ne amintească Dumnezeu că cine n-a vrut să respecte rânduiala a fost izgonit din Rai.
Ne aminteşte şi acum că cine nu vrea să ierte, nu vrea să aibă pace cu aproapele, nu vrea să postească, nu vrea să se roage, nu vrea să facă metanii, nu vrea să citească la psaltire, cel care nu vrea să facă rânduială, trăieşte în neorânduială şi Dumnezeu îl va izgoni din Rai. De ce îl va izgoni? Că Dumnezeu nu e rău... . Pentru că nu-şi mai are locul. În Rai totul este cu rânduială", spune părintele Nicolae Tănase, într-o predică la Duminica lasatului sec de brânză – a Izgonirii lui Adam din Rai, conform Doxologia.
Tradiții laice rurale
În multe zone rurale din România, Lăsata Secului de Paști este privită ca fiind o sărbătoare foarte importantă, deoarece se marchează o tranziție între noul și vechiul an agrar.
O tradiție comună este desfășurarea unei mese festive, la care ia parte toată familia. De Lăsata Secului, gospodarii se bucură de produse de dulce. În Transilvania, există un obicei care spune că, în ziua dinaintea începerii Postului Mare, femeile trebuie să spele toate vasele utilizate pentru prepararea mâncării de dulce, astfel încât acestea să poată fi folosite pentru mâncarea de post.
Ce prevede un vechi obicei din Bărăgan
În Bărăgan, un vechi obicei arată că, de Lăsata Secului, trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare de dulce într-o față de masă, care ulterior trebuie aruncată afară spre răsărit. Oamenii rostesc cuvintele: ”Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Conform acestei tradiții populare laice, se crede că vrăbiile nu vor distruge ogoarele.
A doua zi, luni, începe Postul Mare, iar femeile dau startul la treabă prin casă, iar bărbaţii prin ogradă. În casă sunt aduse războaiele de ţesut, deoarece femeile să aibă timp pentru a țese hainele noi de sărbătoare, pe care le vor purta la biserică, de Pași.
Postul Sfintelor Paşti sau Postul Mare are o durată de 40 de zile, la care adăugăm Săptămâna Patimilor. Prin urmare, de luni, a doua zi după Lăsatul secului, şi până în Sâmbăta Mare sunt şapte săptămâni. De menționat este că, în fiecare sâmbătă, se oficiază slujbe pentru pomenirea morţilor, femeile duc la biserică prescuri.