Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu au căzut de acord, luni, pe emiterea un aviz în cazul lui Alex Florenţa, care candidează pentru un post de şef adjunct al DIICOT, şi al lui Marius Voineag, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general, transmite Agerpres.
Florența și Voineag au optat pentru funcţii de rangul doi
Este pentru a doua oară când cei cinci membri ai Secţiei, plus ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, nu au reuşit să constituie o majoritate care să permită luarea unei decizii în cazul celor doi (aviz favorabil sau aviz negativ), ambii primind luni trei voturi "pentru" şi trei "împotrivă". În consecinţă, votul va fi reluat pentru o dată ulterioară.
Reamintim că Alex Florenţa (actualul procuror general) şi Marius Voineag (în prezent şeful DNA) nu au mai dorit să candideze pentru un al doilea mandat, însă au optat pentru funcţii de rangul doi.
Viorel Cerbu - aviz favorabil pentru şefia DNA. Vot în unanimitate
Tot luni, Viorel Cerbu, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef al DNA, a primit aviz favorabil, cu unanimitate de voturi. Astfel, până în prezent, din şase candidaţi audiaţi la CSM, doar Codrin Horaţiu Miron şi Viorel Cerbu au reuşit să obţină aviz favorabil pentru funcţia de şef al DIICOT, respectiv procuror şef al DNA.
În schimb, Cristina Chiriac - propusă pentru funcţia de procuror general şi Gill-Julien Grigore-Iacobici - pentru procuror-şef adjunct al DIICOT au primit aviz negativ, iar Alex Florenţa şi Marius Voineag - balotaj.
Declarațiile lui Cerbu din timpul interviului susţinut la CSM
În timpul interviului susţinut la CSM, Viorel Cerbu a recunoscut că procedura de cameră preliminară din instanţe s-a dovedit a nu fi funcţională.
"O problemă spinoasă este legată de camera preliminară. Înainte de 2014, era o situaţie în care dosarele reveneau la parchet după 8 ani, 9 ani, 10 ani, prin sesizarea Curţii Constituţionale intervenea suspendarea judecăţii, aşa că am privit cu mare speranţă această instituţie procedurală prin care era stabilit un termen strâns, doar de 60 de zile, în care să se facă un control pe actul de sesizare. Ceea ce a urmat ne-a demonstrat că nu este o instituţie funcţională. Avem şi noi dosare la DNA care sunt de 4 ani în camera preliminară. Trebuie gândit altceva. Nu ne-a rezolvat problema", a spus Cerbu.
La un moment dat, Viorel Cerbu a fost întrebat de Claudiu Sandu dacă este un procuror "empatic", subliniind că se referă la empatia cu "infractorul" - care este noul standard acum în Justiţie.
"O să vă pun o întrebare, care vine cumva din interviul pe care dumneavoastră l-aţi susţinut, în care aţi afirmat că v-aţi dori ca DNA să nu mai fie o instituţie de forţă şi să devină un partener social. Dumneavoastră, aşa, ca personalitate, sunteţi o persoană empatică? Vedeţi dumneavoastră, este un nou standard în Justiţie - empatia cu infractorul", este întrebarea pusă de Claudiu Sandu.
"Nu. Sunt perceput ca fiind un procuror exigent, cu care nu îşi doresc prea mulţi să aibă de a face, în contextul unei instrucţii penale", a spus Cerbu.
Răspunzând la o altă întrebare, Cerbu consideră că DNA are la acest moment capacitatea să preia investigarea faptelor de corupţie săvârşite de către magistraţi, dar că ar trebui clarificat "acel spectru de îndoieli care există încă".
Ce se urmează după emiterea avizului CSM
Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, sunt înaintate preşedintelui Nicuşor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a CSM, ministrul Justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ şi în urma acestui interviu, ministrul Justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile.
Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.