Bucureștiul a suferit pierderi grave, iar multe dintre clădirile distruse atunci aveau să devină punctul de plecare pentru primele norme antiseismice la noi. Astăzi, la 85 de ani distanță, știm mult mai multe despre riscuri. Avem expertize, date și istoricul seismelor din Vrancea. Totuși, o parte dintre elevii din Capitală învață încă în clădiri vulnerabile.
Potrivit datelor publicate în ultimii ani de Ministerul Educației și administrația Capitalei, zeci de unități școlare din București au nevoie de consolidare, unele fiind încadrate în categorii ridicate de risc, altele în situația „neexpertizat”, care în practică înseamnă necunoscut. În multe cazuri, clădirile sunt vechi, proiectate înainte ca România să intre în logica construcțiilor gândite să reziste unui seism major. Acest lucru nu înseamnă că școlile sunt în mod inevitabil periculoase, ci că nu știm încă suficient despre rezistența multora dintre ele, iar la cele deja evaluate există clădiri care necesită intervenții urgente.
Diferențe mari între administrații
Deși subiectul riscului seismic este cunoscut de mult și este documentat, ritmul de intervenție al administrațiilor locale este inegal. Unele sectoare au făcut expertize, dar au avansat greu la partea de consolidare. Altele au ținut tema în plan secund, fie din lipsă de fonduri, fie din dificultăți administrative, fie pentru că intervențiile structurale sunt nepopulare: presupun șantier, disconfort și, uneori, relocarea elevilor. În logica politică a ultimilor ani, s-a investit mult mai des în igienizări, fațade, laboratoare și dotări, care sunt vizibile și ușor de comunicat, și mult mai puțin în consolidări, care sunt esențiale, dar aproape invizibile. Cu alte cuvinte, în multe locuri s-a reparat ceea ce se vede, dar nu ceea ce ține clădirea în picioare.
Ce înseamnă consolidare, nu cosmetizare
Consolidarea nu este renovare.
Nu este schimbarea geamurilor, nu este vopsitul pereților, nu este montarea unei tavan fals.
Consolidarea înseamnă intervenție în structură: grinzi, fundații, pereți portanți.
Este complicată, costisitoare și lungă. Dar este singura care contează în ziua de după un cutremur.
Unde s-au făcut pași concreți
În Sectorul 3, școlile sunt modernizate pe măsură ce sunt evaluate. Acolo unde expertizele au arătat risc seismic, s-a început consolidarea. Nu toate clădirile au această problemă, iar acolo unde nu este cazul, modernizarea a fost suficientă. Cel mai relevant exemplu este Școala „Voievod Neagoe Basarab”.
Clădirea a fost preluată de la Primăria Capitalei într-o stare critică: fisuri mari în structura de rezistență, probleme la planșee și perete portanți afectați. Situația era atât de serioasă încât elevii au fost evacuați imediat. Clădirea a fost apoi demolată, iar pe amplasament se construiește o școală nouă, cu structură conform normelor actuale. Termenul de finalizare estimat: anul școlar 2026–2027. Este un exemplu de decizie dificilă, dar necesară.
De ce e nevoie de consolidare?
Aici nu e nevoie de nicio explicație! Un oraș cu risc seismic ridicat nu își poate baza siguranța pe noroc. Siguranța copiilor nu poate depinde de speranța că următorul cutremur „nu va fi prea mare” sau „nu va veni curând”. Consolidarea școlilor nu este politică, nu este estetică, nu este temă de campanie. Este un test de responsabilitate: cât preț punem, de fapt, pe viața celor care învață în ele. Azi e 10 noiembrie. Un moment bun nu doar să ne amintim trecutul, ci să ne uităm atent la clădirile în care trimitem copiii în fiecare dimineață.