Declarațiile complete ale lui Toader despre revocarea lui Lazăr

Tudorel Toader
Descriere foto: Tudorel Toader

Augustin Lazăr - PICCJ, revocare. Tudorel Toader, decizie după evaluare Tudorel Toader, ministru al Justiției, anunță, în scurt timp, ce decizie a luat după evaluarea activității lui Augustin Lazăr ca procuror general al României. 

"Voi prezenta raportul privind activitatea managerială a procurorului general. Prin urmare, raportul este structurat pe cinci părţi. Prima parte se referă la baza juridică, partea a doua se referă la premise, partea a treia la evaluare, patrea a patra concluzii, partea a cincea propuneri (...) Temeiul legal pentru redactarea acestui raport de evaluare se raportează la articolul 132 din legea fundamentală (...)

Faţă de cadrul legal invocat, analiza evaluării se referă la organizarea eficientă a activităţii, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, aptitudinile manageriale (...) Spunea procurorul general: "Noi, instituţia de azi, vom fi esenţa Ministerului Public de mâine care va avea acelaşi rol, aceeaşi misiune, dar în condiţiile concrete ale mileniului III. Noi vom transmite generaţiilor următoare făclia instituţiei, primită de la generaţiile anterioare. Sigur, vom vedea în ce măsură datele din raport ilustrează această afirmaţie a procurorului general şi exigenţele de ordin constituţional"". Vom vedea în ce măsură datele din raportul de evaluare ilustrează această afirmaţie şi exigențele constituţionale (...)

Fac refereire la evaluarea din 2017, survenită ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale faţă de actele DNA, referitoare la ordonanţa 13 din 2017. Atunci făceam o evaluare a procurorului-şef DNA, dar şi a celui general şi arătam ceea ce Curtea Constituţională spunea în esenţă: că actele procurorilor DNA constituie o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale (...)

Declanşarea de evaluare a procurorului general. În august, anunţam public intenţia de evaluare. Dădeam un interviu şi spuneam că voi fi la Ministerul Justiţiei şi îi voi cere oficial în scris să declanşeze desecretizarea unui protocol din 2009. Am trimis în scris şi, a doua zi, primeam de la domnia sa disponibilitatea demarării procedurii. În faţa acestei reacţii, spuneam că apreciez demararea procedurii faţă de desecretizarea protocolului, dar şi că aştept demararea pentru desecretizarea unor alte protocoale, care ar fi existat, şi s-a dovedit că aşa a fost. Din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluţii în activitatea procurorului general de natură a declanşa procedura de evaluare (...)

Ajungem la evaluarea propriu-zisă. Evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost şi la procurorul-sef DNA. Puteam să adaug mai multe. Primul lucru: faptul că procurorul general a susţinut vehement şi public lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului-şef DNA. A avansat ideea unui conflict între procuror şi ministrul Justiţiei. A făcut aceste afirmaţii pentru a îngreuna evaluarea procurorului-sef al DNA.

Procurorul general nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spaţiul public, nu a făcut niciun demers pentru a identifica temeiul legal pentru evaluarea procurorului-șef DNA. Procurorul general contesta temeiul juridic pentru evaluarea procurorului-şef DNA, spunând că există un regulament al CSM (...) Personal, tind să cred că voia să preîntâmpine o evantuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea domniei sale, ne punem cel puţin două întrebări: prima se referă la legalitatea numirii domnului procuror general în această demnitatea. Ministerul Justiţiei declanşa selectarea candidaturii pentru această funcţie. Criteriile enunţate prevedeau condiţiile legale şi calificativul FB la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura domnului Augustin Lazăr. 21 aprilie, Secţia de procurori de la CSM avizează favorbail propunerea. La o săptămână, preşedintele României semnează decretul de numire.

În prezent, constatăm că în dosarul de candidatură de la momentul respectiv, nu s-a identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului privind calificativul FB. Lipsea o piesă din dosar în evaluare şi desemnare: alificativul evaluare pe ultima perioadă (...) Am transmis pe 19 septembrie la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziţie rapoartele de evaluare 2014-2016 şi 2011-2013. Ni se răspunde că prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 21 aprilie, în trei exemplare, cu mult după desemnarea şi semnarea decretului de numire. Preşedintele a semnat numirea, în condiţiile în care nu exista evaluarea îndeplinirii criteriilor de performanţă profesională. Rezultă faptul că ministrul Justiţiei de la acea dată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor enunţate şi a prevederilor legale.

La data respectivă, preşedintele nu a verificat, deşi era obligat, regularitatea procedurii (...) Nu credem faptul că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu unul din documentele din dosar, în care apare o rezoluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr, referitoare la preşedintele României în funcţie. Nu găsesc explicaţia. Evaluarea domnului procuror pentru 2014-2016 ne arată o chestiune greu de explicat: spune că cel evaluat a luat cunoştinţă de evaluare, pe data de 18 septembrie 2018, exact cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM către Ministerul Justiţiei (...)

Al treilea punct. Faptele reţinute în sarcina procurorului-șef DNA sunt imputabile procurorului general, cel care are obligaţia şi competenţa de a coordona, verifica eventualele abateri. Aici sunt enumerate multe situaţii în care procurorul general a luat act de abateri în activitatea DNA, dar nu a luat nicio măsură. Prin declaraţii publice a aprobat activitatea desfăşurată la DNA

În al patrulea rând: ignorarea situaţilor de criză, minimizarea deficiențelor printr-un discurs public care a încercat acreditarea altei situaţii decât cea din realitatea (...). Al cincilea punct: Inspecţia Judiciară a întocmit un rapost privind activitatea managerială DNA. Avea puncte pozitive şi negative şi a ajuns la Secţia de procurori de CSM. Ce face secţia, cu majoritate de voturi? Îl aprobă dar după ce extrage pasaje din acel raport al Inspecţiei Judiciare (...) Curtea de Apel spune că este inadmisibil aşa ceva. Ce spune procurorul general? Să avem încredere în Secţia de procurori că va da o soluţie corect şi statul de drept se consolidează.

Al şaselea punct. Am reţinut discursuri publice cu caracter politic, acuzaţii fără precedent la adresa autorităţilor statului, la adresa puterii legislative şi executive (...) Al şaptelea punct: practicarea şi încurajarea unor comportamente contrare obligaţiilor constituţionale. Există legislații penale din Europa care sancționează inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva. În al optulea rând, abdicarea de la garanţii constituționale precum prezumţia de nevinovăţie (...) Al nouălea punct. Contestarea Curţii Constituţionale, în sensul nerespectării deciziilor Curţii de către procurori (...)

Al zecelea punct: neîndeplinirea obiectivelor asumate de procurorul general prin proiectul de management (...) Al unsprezecelea: neîndeplinirea atribuţiilor asumate prin programul de management: scăderea operaţionalităţii în activitatea Ministerului Public. Al doisprezecelea: neîndeplinirea obligaţiilor legale în vedere indeplinirii politicii penale (...) Al treisprezecelea: contestarea legilor de modificare a legilor justiţiei, ulterior controlului de consitutionalitate (...)

Al paisprezecelea punct: critica hotărârilor judecătoreşti şi a judecătorilor (...) Al cincisprezecelea: am numit eu o dublă măsură în rezolvarea unor situații similare şi tergiversarea procedurilor legale. Eu am propus procurorul-șef de la DIICOT, tot ca ministru am propus candidatura pentru procurorul-șef de la DNA. Domnul Bănilă avea o sesizare la IJ. Nimeni nu a întrebat când o audiem pe doamna Florea. Procurorul general a făcut o sesizare cu o zi înainte şi a spus că trebuie să vedem profilul moral al candidatei care are o sesizare la Inspecţia Judiciară. Eu am întrebat: de ce n-aţi evocat aceeaşi preocupare şi faţă de candidatul de la DIICOT?

Al şaisprezecelea punct: 10 august 2018 protestul din Piaţa Victoriei, cu acele evenimente survenite. Se deschide un dosar pentru soluţionarea evenimentelor. Dosarul este la tribunal şi apoi urcă la Parchetul General. Există un oridn al procurorului general care spune că dacă ai luat un dosar şi îl duci la Înalta Curte nu poţi lua şi un procuror să îl duci acolo pentru că l-ai pune în situaţia să se întâlnească cu dosarul. Doi-trei procurorri sunt duşi la Înalta Curte contrar ordinului. Apoi procurorul general îşi anulează propriul ordin.

Al optsprezecelea punct: încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se interferează activitatea Parlamentului şi a instanţelor de judecată, creearea unor premise a unei justiţii secrete. Al nouăsprezecelea punct: se referă la faptul de ascundere a adevărului referitor la încheierea acelor protocoale. Punctul douăzeci: inadvertenta în discurul public

Concluzia generală este aceea a necesităţii de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoaşterea şi respectarea competențelor consituționale, a competențelor legale şi o interpretare şi aplicare a legii în baza principiului loialităţii constituționale. Loialitatea este un principiu de rang constituţional consacrat prin deciziile CC. De aceea, o normă juridică se interpretează în sensul legii fundamentale, a asigurării funcţionării autorităţilor, indiferent de rangul pe care îl au (...)

Mai există o concluzie: aceea de a rămâne în limitele competentelor, loialităţilor şi a bunei-cuviinţe, a respectării valorii drepturilor fundamentale. Prin urmare, considerăm că actele şi faptele enumerate sunt de netolerat într-un stat de drept, demonstreaza că activitatea domnului Augustin Lazăr contravine obligaţiilor consitutionale şi legale. Nu se mai poate susţine ocuparea şi exercitarea funcţiei de conducere din Ministerul Public. Toate elemente susţin gravitatea comportamentelor, mesajelor publice ale procurorului general, care a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional.

Declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr" a spus Tudorel Toader.

____________________________________________________________________________________________________

Augustin Lazăr - PICCJ, revocare. Tudorel Toader, decizie după evaluare  Astăzi, 24.10.2018, ministrul Justiției, prof.univ.dr. Tudorel TOADER, va susține o scurtă declarație de presă privind prezentarea "Raportului de evaluare a activității manageriale desfășurată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție", la ora 18:00, la sediul Ministerului Justiției” este anunțul Ministerului Justiției. 

DCNews va transmite LIVE TEXT cu principalele declarații ale lui Tudorel Toader.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26