338 de cuvinte mai puțin pe zi
Psihologii au descoperit că, din 2005 încoace, o persoană obișnuită rostește anual mai puține cuvinte decât în anul precedent, cu aproximativ 338 de cuvinte mai puțin pe zi.
Asta înseamnă o pierdere anuală de aproximativ 120.000 de cuvinte de persoană, echivalentul a mii de interacțiuni umane pierdute.
"Schimbările mici din comportamentul zilnic se acumulează în timp. O scădere treptată a conversațiilor poate să nu fie evidentă de la o zi la alta, dar pe termen lung ar putea schimba modul în care oamenii se conectează între ei", a explicat autoarea principală, dr. Valeria Pfeifer, profesor asistent de lingvistică și psihologie la UMKC, potrivit ScienceFocus.
În total, cercetătorii au constatat că între 2005 și 2019 numărul cuvintelor rostite a scăzut cu 28%.
"A vorbi mai puțin înseamnă a petrece mai puțin timp conectându-ne cu ceilalți. Dacă oamenii au mai puține conversații, pot pierde atât beneficiile emoționale imediate ale interacțiunii sociale, cât și avantajele pe termen lung ale menținerii unor relații puternice”, a spus Pfeifer.
Pfeifer și coautorul său, profesorul Matthias Mehl, psiholog la Universitatea din Arizona, au ajuns la aceste concluzii după analiza datelor din 22 de studii, colectate pe parcursul a 14 ani în SUA, Europa și Australia.
În cadrul acestor studii, cercetătorii au înregistrat date audio de la peste 2.000 de persoane, cu vârste între 10 și 94 de ani, în timp ce își desfășurau activitățile zilnice. Pfeifer a precizat că studiul nu poate indica exact de ce comunicarea verbală este în declin, însă perioada analizată (2005–2019) coincide cu ascensiunea mesajelor text, e-mailurilor și rețelelor sociale, ceea ce sugerează că o parte dintre conversații s-au mutat în mediul digital.
"Dacă discuțiile scrise oferă aceleași beneficii sociale ca cele vorbite rămâne o întrebare deschisă, la care cercetările viitoare trebuie să răspundă”, a adăugat ea.
De ce vorbim mai puțin
Studiul a evidențiat și diferențe în funcție de vârstă. Deși toate grupele de vârstă au fost afectate, persoanele de 25 de ani sau mai tinere au înregistrat o scădere mult mai accentuată a vorbirii, posibil din cauza utilizării mai intense a tehnologiei.
Oamenii de știință nu au descoperit încă pe deplin efectele comunicării digitale și ale dependenței tot mai mari de text și emoji-uri, în locul tonului vocii, ritmului conversației și indiciilor emoționale.
"Oamenii folosesc limbajul vorbit de peste 200.000 de ani, iar noi nu știm încă dacă trecerea către o comunicare mai digitală vine la pachet cu costuri sociale", a concluzionat Pfeifer.