Ea modifică felul în care sunt organizate sarcinile, se iau deciziile și se coordonează echipele. Preluând activitățile repetitive și de rutină, permite profesioniștilor să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare. Astfel crește eficiența și deschide noi oportunități de creativitate și productivitate.
Totuși, această transformare aduce și provocări. Ritmurile de lucru se accelerează, adaptarea constantă devine necesară și apare teama de a rămâne în urmă, ceea ce poate genera stres și poate crește riscul de burnout. Acest sindrom, cunoscut ca „sindromul angajatului epuizat”, reprezintă o stare de epuizare fizică, mentală și emoțională cauzată de un stres prelungit. Printre simptome se numără oboseala extremă, pierderea motivației, detașarea de muncă și senzația că nu mai ești eficient în ceea ce faci.
Un studiu publicat de Nature arată că adoptarea AI-ului crește semnificativ stresul la locul de muncă, din cauza cerinței de a procesa volume mari de date și de a se adapta la noi instrumente.
În Spania, acest lucru se traduce prin faptul că, potrivit unui raport Canva, mai mult de jumătate dintre profesioniști recunosc că se simt presați atunci când lucrează cu date, iar 54% tind chiar să le evite, un procent mult peste media globală.
Intensitatea acestei presiuni se reflectă și în datele Uniunii Generale a Muncitorilor din Spania, care arată că absențele cauzate de probleme de sănătate mintală au reprezentat 17% din total în 2024, cu o durată medie de 96 de zile. Cifrele arată că o combinație dintre cerințele tehnologice și incapacitatea reală de a se deconecta devine un factor-cheie în spatele epuizării și uzurii echipelor.
„Inteligența Artificială schimbă modul în care muncim, dar ceea ce face cu adevărat diferența într-o organizație sunt oamenii. Acum, mai mult ca oricând, liderii au un rol esențial: Să își însoțească echipele, să le asculte, să le motiveze și să le ofere spațiu pentru a învăța și a se adapta. Nu este vorba doar despre gestionarea sarcinilor, ci despre crearea unor medii în care fiecare profesionist să se poată dezvolta, să se simtă valorizat și să aducă ce are mai bun din el. Doar astfel companiile vor putea combina tehnologia cu talentul, vor putea construi echipe reziliente și se vor putea pregăti solid pentru provocările viitorului”, afirmă Juan Luis Moreno, Partner & Managing Director la The Valley.
Adoptarea AI-ului nu așteaptă, iar profesioniștii nu ar trebui nici ei să o facă
Formarea constantă devine unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a reduce anxietatea legată de tehnologie, a menține competitivitatea și a permite echipelor să transforme incertitudinea în oportunitate. Nu întâmplător, The Future of Jobs Report al Forumului Economic Mondial spune că, în Spania, formarea continuă este deja cheia pentru ca profesioniștii să se poată adapta cerințelor tehnologice ale pieței muncii actuale.
Adaptarea la transformarea tehnologică necesită un echilibru între abilitățile digitale și competențele umane. Combinația dintre analiza datelor, gestionarea informațiilor și utilizarea software-ului, împreună cu reziliența, comunicarea eficientă, gândirea critică și capacitatea de colaborare, le permite profesioniștilor să facă față presiunii tehnologice cu încredere și să își conducă propria performanță, ceea ce ajută echipele să aibă rezultate sustenabile.
Dincolo de sarcini, ceea ce poate epuiza o persoană este climatul generat între colegi
Construirea unor echipe coezive, în care colaborarea, empatia și recunoașterea reciprocă primează, este cheia prevenirii epuizării. Liderii joacă un rol fundamental: Nu este doar despre coordonare, ci despre crearea de spații în care oamenii să se simtă ascultați și valorizați. De fapt, potrivit unui studiu Aon, 78% dintre angajați consideră climatul de lucru un factor decisiv pentru a rămâne pe termen lung într-o organizație, ceea ce întărește importanța cultivării relațiilor în cadrul echipelor, chiar și în medii puternic digitalizate.
A oferi angajaților libertatea de a decide cum să utilizeze instrumentele digitale le întărește sentimentul de control și responsabilitate, reduce supraîncărcarea și le crește motivația. Atunci când tehnologia este pusă în slujba oamenilor și nu invers, lucrătorii își pot gestiona mai echilibrat prioritățile, se pot simți stăpâni pe munca lor și pot contribui mai strategic la succesul organizației.
Într-un context în care stresul crește constant, identificarea semnalelor de epuizare înainte ca acestea să devină o problemă gravă este vitală
Sondajele periodice, indicatorii de încărcare a muncii și monitorizarea continuă le permit organizațiilor să acționeze la timp, să protejeze sănătatea mintală a angajaților și să garanteze productivitatea și sustenabilitatea echipelor. Această abordare proactivă nu doar previne absenteismul și pierderea de talente, ci și întărește încrederea angajaților că bunăstarea lor este o prioritate strategică.
Excesul de conectivitate a devenit unul dintre cele mai mari riscuri pentru productivitatea și bunăstarea profesioniștilor. Omul are nevoie de timp pentru a se deconecta și a-și reîncărca energia, nu doar pentru odihnă, ci și pentru a-și menține creativitatea, concentrarea și performanța.
Stabilirea unor limite clare între muncă și viața personală, alături de programe flexibile și politici de deconectare, ajută la prevenirea oboselii digitale și a supraîncărcării, probleme care afectează atât sănătatea angajaților, cât și eficiența acestora.
Această nevoie este mai urgentă decât pare: O analiză arată că utilizarea excesivă a dispozitivelor provoacă oboseală mentală la 80% dintre angajații europeni, ceea ce demonstrează că asigurarea deconectării nu este un lux, ci o măsură fundamentală pentru protejarea sănătății angajaților și pentru menținerea unei performanțe sustenabile.