Ucraina trebuie să evite regresul în eforturile anticorupție pentru a rămâne pe banda rapidă pentru aderarea la UE, a declarat marți comisarul pentru extindere, Marta Kos, în timp ce se pregătea să prezinte un raport care laudă reformele pro-UE din Moldova, Albania și Muntenegru, scrie Politico.
Kos a reamintit de indignările cu privire la o lege care ar fi îngenuncheat independența organismelor de supraveghere anticorupție din Ucraina.
„Pe fondul provocărilor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina și-a demonstrat angajamentul față de calea sa către UE”, a declarat Kos parlamentarilor europeni înainte de a prezenta cele mai recente rapoarte de progres ale UE privind țările candidate.
„Va fi esențial să se mențină acest impuls și să se prevină orice risc de regres, în special în ceea ce privește anticorupția”, a adăugat ea.
Confruntat cu proteste internaționale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a revenit asupra deciziei sale controversate de a-și exercita controlul politic asupra agențiilor anticorupție și a restabilit independența a două organisme de combatere a corupției, în iulie 2025.
Republica Moldova, legată de Ucraina în aderarea la UE
Totuși, daunele aduse imaginii Ucrainei ca și candidat veritabil pentru aderarea la UE au fost deja produse în ochii Comisiei Europene, precum și ai capitalelor țărilor membre, potrivit oficialilor și diplomaților UE.
Acest lucru a determinat-o pe Kos să laude puțin mai emfatic eforturile de reformă ale Moldovei în raportul de progres, chiar dacă candidatura Chișinăului la aderare este legată politic de cea a Kievului, iar cele două țări au avansat până acum umăr la umăr.
„Moldova a progresat pe calea accesului cu o viteză accelerată și și-a aprofundat semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării”, a declarat Kos.
Dintre toate țările care au aplicat pentru aderarea la UE, Bruxelles-ul a acordat cele mai mari laude Muntenegrului, Albaniei, Ucrainei și Moldovei, menționând că aceste țări își propuneau să finalizeze negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2026, sfârșitul anului 2027 și, respectiv, în 2028 pentru ultimele două.
„Anul care vine va fi un moment al adevărului pentru toate țările candidate, dar în special pentru cele care au prezentat planuri ambițioase de finalizare a negocierilor”, a adăugat Kos.
Raportul de aderare din acest an va evidenția îngrijorările sporite ale Bruxelles-ului și ale capitalelor europene că Moscova încearcă să scoată candidații la aderare din orbita UE și să-i readucă în sfera de influență a Rusiei.
O recentă campanie electorală din Moldova, în care forțele pro-UE au prevalat, a fost marcată de „ingerința masivă a Rusiei”, potrivit președintelui Maia Sandu, în timp ce Rusia l-a curtat în mod deschis pe liderul sârb Aleksandar Vučić, invitându-l la Moscova pentru o paradă militară în luna mai a anului trecut.
Georgia și Serbia, țările cu cele mai mari probleme
Se așteaptă ca fișa de evaluare să fie deosebit de dură față de Serbia, cea mai mare țară candidată la UE din Balcanii de Vest, care a primit vizite atât din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și a președintelui Consiliului, António Costa, în ultimele luni.
„În Serbia, autoritățile continuă să declare aderarea la UE ca obiectiv strategic, dar ritmul real de implementare a reformelor a încetinit semnificativ”, a declarat Kos în fața legislativului.
Cele mai dure cuvinte au fost însă rezervate Georgiei, unde un partid de guvernământ prietenos cu Moscova a reprimat protestele pro-democrație și pro-UE.
„În Georgia, situația s-a deteriorat brusc, cu un regres democratic serios”, a spus Kos. „Comisia consideră Georgia o țară candidată doar cu numele”, a mai zis comisarul.