DCNews Stiri Război în Orientul Mijlociu / Ziua 48: Trump susține că Iranul a acceptat să predea stocul său de uraniu îmbogățit

Război în Orientul Mijlociu / Ziua 48: Trump susține că Iranul a acceptat să predea stocul său de uraniu îmbogățit

Războiul din Orientul Mijlociu intră în ziua 29. Imagine generată cu AI.

Update 11: Președintele Donald Trump susține că Iranul a acceptat să predea stocul său de uraniu îmbogățit, scrie AFP într-o postare pe X.

Update 10: Donald Trump anunţă că ar putea merge la Islamabad, în cazul în care se ajunge la un acord de pace cu Iranul, care a acceptat "aproape totul"

Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că dacă se va ajunge la un acord cu Iranul pentru încheierea războiului în cadrul negocierilor de la Islamabad ar putea merge la faţa locului, afirmând cu acest prilej că Iranul a acceptat "aproape orice", relatează Reuters.

Trump a avut un ton optimist în discuţia cu jurnaliştii de pe peluza Casei Albe în timp ce se pregătea de o deplasare internă în Nevada şi Arizona. El a spus că ar putea prelungi armistiţiul cu Iranul care urmează să expire săptămâna viitoare, dar că s-ar putea ca acest lucru să nu fie necesar.

"Dacă un acord este semnat la Islamabad aş putea merge. Mă vor acolo", a spus Trump.

De asemenea, președintele american a afirmat, fără a furniza dovezi în acest sens, că Iranul a fost de acord să predea uraniul său îmbogăţit, despre care se crede că se află sub dărâmături în urma loviturilor aeriene americano-israeliene de anul trecut.

"Au acceptat să ne predea pulberea nucleară", le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, utilizând termenul pe care îl foloseşte pentru a desemna stocurile de uraniu îmbogăţit, potrivit AFP.

"Există şanse foarte bune să ajungem la un acord", a adăugat Donald Trump.

Update 9: Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite a respins demersul ce îi solicita lui Donald Trump să ceară aprobarea Congresului pentru războiul în Iran

Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite a susţinut joi campania militară lansată de preşedintele republican Donald Trump contra Iranului, în urma unui vot care a respins o rezoluţie prin care democraţii cereau încetarea ostilităţilor în lipsa unei autorizări explicite a acţiunii militare de către Congres, transmite Reuters.

Rezoluţia a fost respinsă cu 214 voturi "împotrivă" şi 213 "pentru" în Camera Reprezentanţilor, unde republicanii au majoritate, la o zi după ce a fost de asemenea respinsă de Senat, prin urmare demersul este încheiat şi Trump poate continua războiul fără a avea nevoie de aprobarea Congresului.

Totuşi, mai mulţi republicani din Congres şi-au exprimat luna trecută îngrijorarea faţă de lipsa de transparenţă şi faţă de modul în care Casa Albă gestionează războiul din Iran, după ce întrebările lor referitoare la obiectivele şi costurile operaţiunii militare, inclusiv dacă aceasta va implica şi o angajare în luptă a trupelor terestre, au rămas fără răspuns.

Update 8: Armistiţiul între Israel şi Liban oferă o ocazie de "pace istorică" între Tel Aviv şi Beirut, susține Netanyahu

 Armistiţiul de zece zile pe care Israelul l-a acceptat cu Libanul oferă o ocazie de "pace istorică" cu acest stat, a declarat joi seară premierul israelian Benjamin Netanyahu, reamintind totuşi exigenţa sa privind dezarmarea Hezbollah drept o condiţie prealabilă pentru orice acord, relatează AFP.

"Avem ocazia unui acord de pace istoric cu Libanul", a declarat Netanyahu, care a precizat că forţele armate israeliene vor "rămâne în sudul Libanului într-o fâşie frontalieră de 10 km adâncime".

Preşedintele american Donald Trump a anunţat joi că Benjamin Netanyahu şi preşedintele libanez Joseph Aoun au fost de acord cu un armistiţiu de zece zile începând cu ora 21:00 GMT. Acest acord "va include (mişcarea islamistă libaneză) Hezbollah", a adăugat el ulterior.

Donald Trump a anunţat că îi va invita pe liderii libanez şi israelian la Washington, dar nu a evocat niciun calendar.

Nu a existat niciodată o întâlnire oficială între un premier israelian şi un preşedinte libanez în exerciţiu, notează AFP. Discuţii directe au avut loc marţi la Washington între ambasadorii celor două ţări, primele de acest gen din 1993.

Joseph Aoun a respins joi solicitarea unui contact direct cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, a declarat o sursă oficială pentru AFP, înainte de anunţurile lui Donald Trump.

Totuşi, preşedinţia libaneză a confirmat un apel joi cu secretarul de stat american Marco Rubio, afirmând că preşedintele Aoun i-a "mulţumit pentru eforturile Washingtonului în vederea unui armistiţiu" cu Israelul.

Update 7: Trump anunță că Libanul și Israelul au convenit asupra unui armistițiu de 10 zile

Președintele Donald Trump a anunțat, pe Truth Social, că Libanul și Israelul au convenit asupra unui armistițiu pe o perioadă de 10 zile.


Președintele Libanului, Joseph Aoun, și Benjamin Netanyahu au ajuns la acest acord după ce au discutat cu președintele SUA, a scris președintele Donald Trump pe Truth Social.

Armistițiul va intra în vigoare începând cu ora 17:00, ora de pe Coasta de Est a SUA.

Update 6: Trump nu are "dreptul" de a ameninţa alte ţări, susține preşedintele Braziliei

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva l-a criticat joi pe omologul său american Donald Trump în presa spaniolă, apreciind că nu are "dreptul" de a ameninţa alte ţări, relatează AFP.

Afirmaţiile lui Lula intervin după ce Donald Trump a avertizat în această lună că "o civilizaţie întreagă va muri" în Iran dacă Teheranul nu redeschide strâmtoarea Ormuz.

"Trump nu are dreptul de a se trezi dimineaţa şi de a ameninţa o ţară", a declarat liderul brazilian pentru cotidianul spaniol El Pais, reamintind că, potrivit constituţiei americane, responsabilităţile în materie de război şi de politică externă sunt împărţite între Congres şi preşedinte.

"Este esenţial ca liderii puternici să-şi asume o responsabilitate mai mare în menţinerea păcii", a adăugat Lula, în vârstă de 80 de ani.

Preşedintele brazilian de stânga, în vârstă de 80 de ani, şi omologul său american de 79 de ani, populist de dreapta radical, au puncte de vedere opuse în numeroase subiecte precum multilateralismul, comerţul internaţional şi lupta împotriva schimbării climatice.

Relaţiile între Brasilia şi Washington rămân tensionate, în pofida unei întâlniri între lideri de anul trecut care a dus la o uşoară detensionare şi la o reducere a taxelor vamale.

Lula şi-a reînnoit apelul la o reformă a Consiliului de securitate al ONU, care prevede înlăturarea dreptului de veto deţinut de cei cinci membri permanenţi ai Consiliului şi includerea unui număr mai mare de ţări din Africa şi America latină.

Update 5: Există unele progrese, dar divergenţele persistă între Iran şi SUA (oficial iranian)

 

Iranul şi SUA au înregistrat unele progrese în eforturile lor de a ajunge la un acord cu medierea Pakistanului, dar, la mai bine de jumătate din perioada de două săptămâni a armistiţiului, persistă divergenţe majore între cele două părţi, inclusiv în ceea ce priveşte aspiraţiilor nucleare ale Teheranului, a declarat joi un înalt oficial iranian, citat de Reuters.

"Vizita şefului armatei pakistaneze la Teheran a contribuit la atenuarea divergenţelor în privinţa unor aspecte, însă în domeniul nuclear persistă în continuare dezacorduri fundamentale... Au apărut mai multe speranţe în ceea ce priveşte prelungirea armistiţiului şi organizarea unei a doua runde de negocieri", a declarat acest înalt oficial, care s-a exprimat sub rezerva anonimatului.

"Soarta uraniului puternic îmbogăţit al Iranului şi durata restricţiilor nucleare impuse Teheranului se numără printre problemele extrem de disputate pentru care nu s-a găsit încă o soluţie", potrivit acestuia.

Şeful armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir, a efectuat o vizită miercuri la Teheran în încercarea de a preveni o reluare a conflictului. Pakistanul a găzduit primele discuţii de pace între SUA şi Iran weekendul trecut.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe pakistanez a declarat joi că nu a fost stabilită încă o dată exactă pentru a doua rundă de discuţii între Statele Unite şi Iran.

La precedenta rundă de discuţii, Iranul şi SUA nu au reuşit s-a ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului declanşat de ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii islamice la 28 februarie. Au urmat represaliile Iranului împotriva Israelului şi a bazelor şi intereselor americane de pe teritoriul ţărilor din Golf şi blocarea Strâmtorii Ormuz. În paralel, s-a reaprins conflictul dintre Israel şi miliţiile şiite libaneze Hezbollah, susţinute de Teheran.

Update 4: China insistă asupra restabilirii libertăţii de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz

China a făcut apel joi la restabilirea libertăţii de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, potrivit dpa.

În cursul unei convorbiri telefonice, ministrul de externe chinez Wang Yi i-a transmis omologului său iranian Abbas Araghchi că "suveranitatea, securitatea, precum şi drepturile şi interesele legitime" ale Iranului, ca stat riveran strâmtorii, trebuie respectate şi protejate, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe chinez, dat publicităţii joi.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei Beijingului a afirmat că "libertatea şi securitatea navigaţiei internaţionale" trebuie, de asemenea, garantate. Eforturile de a restabili tranzitul normal prin Strâmtoarea Ormuz reprezintă "un apel unanim al comunităţii internaţionale", a spus el.

Aceste declaraţii intervin pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor legate de strâmtoarea de importanţă strategică pentru transportul de hidrocarburi, în urma conflictului legat de Iran.

După începerea ofensivei americano-israeliene în 28 februarie, Teheranul a blocat efectiv strâmtoarea prin ameninţări şi prin atacuri asupra petrolierelor şi navelor de marfă.

După discuţiile fără rezultat dintre Washington şi Teheran din weekendul trecut pe fondul armistiţiului de două săptămâni, SUA au blocat, la rândul lor, de luni, traficul maritim iranian prin Strâmtoarea Ormuz.

Cu toate acestea, situaţia celorlalte nave nu a revenit la normalitate din cauza blocadei navale americane.

Strâmtoarea este considerată una dintre cele mai importante rute pentru comerţul global cu petrol şi gaze naturale lichefiate. Această rută este de mare importanţă pentru China, întrucât o proporţie substanţială din importurile sale de energie provine din Orientul Mijlociu. În plus, China a fost principalul cumpărător de petrol iranian transportat prin strâmtoare, notează dpa.

Update 3: Premierul israelian ordonă extinderea zonei de securitate în Liban

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dat ordin armatei să extindă zona de securitate în sudul Libanului, pe fondul continuării luptelor cu miliţiile grupării şiite libaneze Hezbollah, susţinută de Iran, a anunţat biroul său miercuri seara, potrivit dpa.

Israelul poartă în acelaşi timp discuţii cu Libanul, dar reuniunea cabinetului de securitate israelian, întrunit miercuri pentru a analiza o posibilă încetare a focului în Liban, s-a încheiat fără nicio decizie, conform informaţiilor din media şi unei postări a unui jurnalist de la Axios pe platforma X.

Reprezentanţi israelieni şi libanezi au avut marţi, la Washington, discuţii politice directe pentru prima dată după multe decenii.

Premierul Netanyahu a spus că discuţiile au drept scop asigurarea dezarmării miliţiilor Hezbollah şi realizarea unei păci durabile.

Guvernul libanez, care nu este parte în conflictul dintre Israel şi Hezbollah, doreşte încetarea focului şi retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului.

Ciocnirile dintre forţele israeliene şi Hezbollah au continuat şi miercuri.

Netanyahu a declarat că zona de securitate va fi extinsă şi spre est, spre versanţii Muntelui Hermon, pentru a oferi un sprijin mai bun comunităţilor druze, considerate aliate ale Israelului. Lanţul muntos
se întinde de-a lungul frontierei siriano-libaneze şi ajunge până la Înălţimile Golan, anexate de Israel. 

Update 2: Iranul amenință cu întreruperea armistiţiului

Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz ar putea să ducă la întreruperea armistiţiului între Iran şi Statele Unite ale Americii, a avertizat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, într-o declaraţie făcută joi pentru agenţia de stat rusă RIA Novosti, în a noua zi a acestui fragil armistiţiu, potrivit Xinhua.

Baghaei a declarat că forţele armate iraniene sunt pregătite să ia măsurile necesare în această situaţie.

Declaraţia sa intervine într-un context de îngrijorări în creştere privind menţinerea încetării focului în războiul declanşat de ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului în 28 februarie, un armistiţiu de două săptămâni fiind iniţial mediat pentru a dezescalada tensiunile dintre Washington şi Teheran.

De asemenea, preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a subliniat pe reţelele de socializare că Libanul trebuie inclus în orice acord de încetare a focului, notează Xinhua.

Într-un interviu separat pentru agenţia de presă iraniană Isna, Mohsen Rezaei, consilier militar de rang înalt al noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, declarase că Iranul este pregătit pentru un război prelungit, în pofida ameninţării cu un blocaj maritim din partea SUA. Potrivit acestuia, Iranul nu va face niciun fel de compromis în privinţa condiţiilor sale la negocierile cu SUA.

Update 1: UE lucrează la un plan privind combustibilul pentru avioane, în contextul crizei din Iran

Uniunea Europeană elaborează planuri de răspuns la o iminentă criză a aprovizionării cu combustibil pentru avioane precum şi pentru a maximiza producţia rafinăriilor din blocul comunitar, au declarat mai mulţi oficiali consultaţi de Reuters.

Companiile aeriene europene au avertizat că în următoarele săptămâni ar putea apărea o penurie de combustibil pentru avioane, din cauza războiului din Iran, ceea ce ar perturba călătoriile înainte de sezonul estival. Europa este mai dependentă de importurile de combustibil pentru avioane decât de orice alt combustibil pentru transport, în condiţiile în care aproximativ 75% din importurile sale de kerosen provin din Orientul Mijlociu.

Începând de luna viitoare, Comisia Europeană va cartografia capacitatea de rafinare a produselor petroliere la nivelul întregului bloc comunitar şi va introduce măsuri "pentru a asigura utilizarea şi menţinerea deplină a capacităţii de rafinare existente", se arată într-un proiect de propunere consultat de Reuters.

De asemenea, UE lucrează la măsuri care se concentrează pe aprovizionarea cu combustibil pentru avioane, dar acestea sunt încă în curs de elaborare, au declarat oficiali implicaţi în discuţii. Comisia a refuzat să comenteze aceste planuri, care urmează să fie publicate pe 22 aprilie.

Preţul combustibilului pentru avioane a crescut vertiginos după blocarea Strâmtorii Ormuz, iar companiile aeriene europene avertizează asupra creşterilor de preţuri, anulărilor şi a avioanelor imobilizate la sol dacă războiul nu se încheie curând. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat, miercuri, că războiul cu Iranul s-ar putea încheia în curând, îndemnând lumea să fie atentă la "două zile uimitoare", în timp ce forţele americane care impun o blocadă au întors navele care părăsesc porturile iraniene.

Companiile aeriene se pregătesc pentru o potenţială criză de aprovizionare, Agenţia Internaţională pentru Energie prognozând că ar putea apărea penurii de combustibil pentru avioane în lunile următoare, dacă Europa va putea înlocui doar jumătate din livrările pe care le primeşte în mod normal din Orientul Mijlociu.

Pe măsură ce producţia internă de petrol s-a redus, iar guvernele au încercat să treacă la surse de energie mai curate, capacitatea de rafinare a Europei a scăzut în ultimii ani.

AIE a declarat luna aceasta că multe rafinării europene funcţionează deja la capacitate maximă pentru producţia de combustibil pentru avioane.

"Furnizorii noştri (de combustibil pentru avioane) îşi schimbă prognozele şi nu mai sunt dornici să ofere o perspectivă pe o perioadă mai mare de o lună", a declarat directorul tehnic de la Lufthansa, Grazia Vittadini.

Separat, un purtător de cuvânt al aeroportului londonez Heathrow a declarat că impactul războiului nu a afectat încă operaţiunile sale, deşi monitorizează situaţia.

Măsurile analizate de UE nu ar urma să aibă un impact asupra Marii Britanii, care se află în afara blocului comunitar.

Aprovizionarea cu combustibil pentru avioane este foarte inegală în Europa. Spania are opt rafinării şi este un exportator net de combustibil pentru avioane, în timp ce importurile acoperă peste 60% din cererea Marii Britanii. Companiile aeriene europene au solicitat UE să îmbunătăţească monitorizarea aprovizionării cu combustibil pentru avioane şi să ia în considerare achiziţionarea în comun de kerosen.

UE le impune ţărilor membre să menţină rezerve de petrol de urgenţă pentru 90 de zile, ca amortizor împotriva şocurilor de aprovizionare. Aici nu este inclusă şi o cerinţă specifică privind combustibilul pentru avioane, deşi ţările pot include acest combustibil şi alte produse petroliere în stocul lor.

Știrea inițială:

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că "liderii" Israelului şi Libanului vor vorbi joi, în contextul discuţiilor dintre cele două ţări pentru a ajunge la un armistiţiu mediat de Statele Unite, informează EFE și Agerpres.

"Încercăm să oferim puţin spaţiu de respiraţie între Israel şi Liban. A trecut mult timp de când cei doi lideri au vorbit, cam 34 de ani. Mâine se va întâmpla. Grozav!", a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de pe reţeaua Truth Social.

Această declaraţie, care nu specifică la cine se referă când vorbeşte despre "lideri", survine după ce guvernele celor două ţări au fost de acord să se întâlnească din nou pentru a continua discuţiile despre un armistiţiu prin care să se oprească atacurile israeliene împotriva Libanului, declanşate după războiul cu Iranul.

Marţi, ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, şi omologul său libanez, Nada Hamadeh Moawad, au avut o întâlnire de două ore şi jumătate în prezenţa secretarului de stat american Marco Rubio.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a afirmat ulterior că "toate părţile au fost de acord să iniţieze negocieri directe la o dată şi într-un loc convenite de comun acord".

Negocierile, din care a fost exclus grupul şiit Hezbollah, au constituit întâlnirea la cel mai înalt nivel dintre Israel şi Liban din 1993.

Aceste conversaţii au loc după şase săptămâni de confruntări între Hezbollah şi Israel, pe teritoriul Libanului, soldate cu peste 2.000 de morţi şi peste un milion de persoane strămutate din cauza atacurilor şi incursiunilor israeliene, pe care guvernul premierului Benjamin Netanyahu le justifică prin necesitatea combaterii lansării de rachete de către gruparea şiită pro-iraniană.

Israelul a refuzat să includă Libanul în acordul de încetarea focului pe care Statele Unite au convenit-o cu Iranul săptămâna trecută şi a continuat atacurile pe teritoriul libanez, inclusiv marţi, în timp ce avea loc întâlnirea de la Washington.

Discrepanţele între cele două părţi sunt mari, în contextul în care guvernul libanez cere un armistiţiu imediat care să permită un dialog mai amplu, în timp ce Israelul îl respinge şi solicită dezarmarea completă a Hezbollah şi crearea unei "zone de securitate" în sudul Libanului care să îi permită controlul asupra fâşiei dintre graniţă şi râul Litani.

Știri similare din categoria Stiri Vezi toate articolele