Update: Donald Trump face anunțul așteptat de toată planeta: Mâine noapte putem elimina întreaga țară
Președintele Donald Trump a declarat luni, într-o conferință de presă, că Iranul ar putea fi „eliminat” într-o singură noapte și a sugerat că acest lucru „ar putea” avea loc chiar marți noapte.
Update: Iranul nu mai este acelaşi ca înainte de război, declară Netanyahu
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că "Iranul nu mai este acelaşi" ca înainte de război, subliniind că bombardamentele israeliene "destructurează" sursele de venit care au susţinut până acum regimul Republicii islamice, relatează EFE.
"Iranul nu mai este acelaşi Iran, Israelul nu mai este acelaşi Israel. Israelul este mai puternic ca niciodată, iar regimul terorist iranian este mai slab ca niciodată. Şi care este cheia, care e secretul? Credinţă şi putere. Le avem pe amândouă din belşug", a spus Netanyahu într-un mesaj video, arătând spre o Tora şi un avion de vânătoare în miniatură aşezate pe o măsuţă.
Premierul Netanyahu a insistat că Israelul elimină deopotrivă înalţi responsabili de la Teheran, precum şi instalaţii vitale, indicând că luni armata israeliană a distrus cea mai mare uzină petrochimică din Iran.
"Cu alte cuvinte, eliminăm sistematic maşinăria financiară a Gardienilor Revoluţiei", a spus el.
Media iraniene au relatat luni despre atacuri împotriva companiilor Mobin şi Damavand, care furnizează electricitate, apă şi oxigen uzinelor petrochimice din South Pars, unde se află cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume într-o zonă din Golful Persic împărţită între Iran şi Qatar. Aceste bombardamente au întrerupt alimentarea cu energie electrică la toate uzinele de acolo, a relatat agenţia de presă Tasnim.
Referitor la convorbirea telefonică avută duminică cu preşedintele SUA, Donald Trump, Netanyahu a subliniat că i-a transmis aprecierile sale în legătură cu "eroica operaţiune de salvare" a unuia din piloţii echipajului aeronavei americane doborâte în Iran, iar Trump i-a mulţumit la rândul său pentru "ajutorul acordat de Israel în cadrul respectivei operaţiuni". "În general, s-a referit la noi în mod elogios, iar la un moment chiar a spus: 'Sunteţi magnefici!'", a afirmat Netanyahu.
Update: Trump afirmă că termenul limită de marţi pentru încheierea unui acord cu Iranul este final
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că termenul limită de marţi pe care l-a stabilit pentru Iran pentru a încheia un acord este final, spunând că propunerea de pace a Teheranului este "semnificativă", dar nu suficient de bună, relatează AFP şi Reuters.
Trump a avertizat că forţele americane vor declanşa atacuri ample asupra infrastructurii iraniene dacă termenul limită de marţi seară nu este respectat. Iranul a respins termenul limită stabilit de preşedintele american.
"Ei au făcut o propunere, şi este o propunere semnificativă. Este un pas semnificativ. Dar nu este suficient de bună", a spus Trump despre Iran.
"Războiul s-ar putea termina foarte repede, dacă ei fac ce trebuie să facă. Trebuie să facă anumite lucruri. Ei ştiu asta, au negociat, cred, cu bună-credinţă", a afirmat el în timpul unui eveniment anual de Paşte pentru copii organizat la Casa Albă.
Consilierii de rang înalt ai lui Trump au negociat indirect cu Iranul, prin intermediul Pakistanului, încercând să obţină un acord prin care Teheranul să renunţe la armele nucleare şi să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă de tranzit al petrolului.
Iranul a declarat că doreşte un sfârşit permanent al războiului, nu doar un armistiţiu temporar.
Trump a spus că se pare că cea mai recentă echipă care reprezintă guvernul iranian "nu este la fel de radicalizată" ca altele care au fost ucise în atacuri aeriene.
"Credem că de fapt sunt mai deştepţi", a declarat el.
Trump a mai afirmat că, dacă ar fi după el, Statele Unite ar prelua controlul asupra petrolului iranian, dar a subliniat că poporul american probabil nu ar înţelege o astfel de decizie.
Update: Israelul afirmă că a atacat avioane şi elicoptere iraniene pe trei aeroporturi din Teheran
Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat luni că au atacat în cursul nopţii trecute "zeci de avioane şi elicoptere" ale armatei şi Corpului Gardienilor Revoluţiei islamice pe trei aeroporturi din Teheran. Într-un comunicat, IDF precizează că este vorba de avioane atacate, împreună cu "infrastructura militară aferentă", pe aeroporturile Bahram, Mehrabad şi Azmayesh, potrivit EFE.
Potrivit Israelului, aeroportul Mehrabad, ţinta unor atacuri israeliene şi în trecut, este utilizat de Forţa Quds a Gardienilor Revoluţiei pentru a trimite sprijin grupărilor din regiune afiliate Iranului.
"Avioane care transportau arme şi sume mari de bani au decolat de pe acest aeroport în numeroase ocazii, aterizând în diferite puncte din regiune pentru grupări afiliate regimului de la Teheran", se menţionează în comunicat.
Într-un alt comunicat publicat luni după-amiază de IDF se afirmă că Israelul a încheiat "o serie de atacuri" împotriva unor ţinte ale regimului iranian la Teheran şi în alte locuri de pe teritoriul iranian, despre care se precizează că vor fi oferite detalii ulterior.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că avioane de vânătoare israeliene au atacat luni cea mai mare uzină petrochimică din Iran, situată în Asaluyeh, într-o operaţiune care, potrivit acestuia, a scos din funcţiune instalaţii cheie din sectorul energetic al ţării.
Autorităţile Republicii islamice nu au oferit un bilanţ oficial al morţilor din prima săptămână a ofensivei comune israeliano-americane, când anunţaseră 1.230 de persoane ucise.
Cu toate acestea, organizaţia neguvernamentală de opoziţie HRANA, cu sediul în SUA, a raportat peste 3.400 de morţi, între care peste 1.500 de civili.
În Israel, atacurile cu rachete lansate de Iran şi proiectilele grupării şiite libaneze Hezbollah au curmat viaţa a 22 de persoane, fiind totodată ucise şi patru femei palestiniene în Cisiordania.
Update: Iranul a transmis Statelor Unite o contrapropunere de încetare a ostilităţilor, dar respinge un armistiţiu
Iranul a transmis Statelor Unite o contrapropunere de soluţionare negociată a războiului lor, ce respinge un armistiţiu şi solicită încheierea permanentă a conflictului, a anunţat luni agenţia de presă iraniană IRNA, citată de Reuters şi EFE.
Propunerea iraniană, transmisă prin intermediul Pakistanului, constă în 10 puncte, printre acestea fiind încetarea permanentă a ostilităţilor în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranţă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului şi reconstrucţia postbelică a acestei ţări.
Teheranul respinge astfel "un armistiţiu şi subliniază necesitatea unei încetări permanente a războiului care să ţină cont de propriile sale consideraţii", se arată într-un document oficial citat de agenţia IRNA.
Potrivit publicaţiei Axios, trei ţări mediatoare, respectiv Pakistan, Turcia şi Egipt, au propus un armistiţiu de 45 de zile, ca prim pas pentru încheierea războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului.
Propunerea iraniană anunţată acum este un răspuns la cea americană formulată într-un plan de pace în 15 puncte, respins de Teheran ca fiind "excesiv". Potrivit cotidianului New York Times, în acest plan Iranului i se solicită în special predarea întregului său stoc de uraniu îmbogăţit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menţinerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunţarea la susţinerea unor grupări armate în regiune, limitarea numărului de rachete şi a razei de acţiune a acestora pentru a nu mai putea lovi Israelul, iar Iranul ar obţine în schimb ridicarea sancţiunilor internaţionale şi sprijin pentru programul său nuclear civil.
Trump a ameninţat Iranul că va dezlănţui "iadul" asupra acestei ţări atacându-i podurile şi centralele electrice dacă până marţi la ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT), nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, în cel mai recent ultimatum pe care l-a transmis Teheranului. "Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare", a indicat el duminică.
Iranul a răspuns că nu va negocia cu SUA sub ameninţarea unor ultimatumuri şi că a formulat propriile poziţii şi cereri ca răspuns la propunerile de armistiţiu ce au fost transmise Teheranului prin intermediari. "Negocierile sunt incompatibile cu ultimatumurile, crimele sau ameninţările cu comiterea de crime de război", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. "Cererea noastră este încheierea acestui război impus, împreună cu garanţii că acest ciclu nefast nu se va repeta", a adăugat oficialul iranian.
Conform unor surse citate tot de Axios, medierea discuţiilor între Iran şi SUA se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi pe găsirea unei soluţii privind uraniul înalt îmbogăţit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din ţară, fie prin diluare, acestea fiind condiţii cheie puse de SUA şi Israel pentru un acord.
Update: Pakistanul asigură că negocierile pentru o încetare a focului între Iran şi SUA continuă
Ministerul pakistanez de Externe a confirmat luni că negocierile privind o posibilă încetare a focului între SUA şi Iran sunt "în desfăşurare", în timp ce se scurge timpul până la expirarea ultimatumului prin care preşedintele american Donald Trump ameninţă Iranul cu atacuri devastatoare asupra infrastructurii sale energetice, relatează agenţia EFE.
"Nu comentăm situaţii individuale specifice. Observaţia noastră este că procesul de pace este în desfăşurare", a transmis într-o scurtă declaraţie purtătorul de cuvânt al Ministerul pakistanez de Externe, după ce mass-media a relatat despre un posibil armistiţiu de 45 de zile propus de Islamabad.
Un oficial american de la Casa Albă a confirmat luni că ţări mediatoare au propus un armistiţiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, dar a adăugat că preşedintele Donald Trump a respins această propunere.
Pakistanul acţionează ca mediator între Teheran şi Washington în încercarea de a negocia o încetare a focului, un efort diplomatic în care sunt de asemenea implicate Turcia, Egiptul şi Arabia Saudită şi pe care surse regionale îl numesc în mod provizoriu "Acordul de la Islamabad".
Potrivit surselor diplomatice, Pakistanul a deschis un canal direct pentru schimburi de mesaje între emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi ministrul iranian de externe Abbas Araqchi.
Acesta din urmă a descris luni un plan în 15 puncte propus de SUA pentru a opri ostilităţile drept "extrem de ambiţios şi ilogic". Potrivit cotidianului New York Times, în acest plan Iranului i se solicită în special predarea întregului său stoc de uraniu îmbogăţit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menţinerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunţarea la susţinerea unor grupări armate în regiune, limitarea numărului de rachete şi a razei de acţiune a acestora pentru a nu mai putea lovi Israelul, iar Iranul ar obţine în schimb ridicarea sancţiunilor internaţionale şi sprijin pentru programul său nuclear civil.
Trump a ameninţat Iranul că va dezlănţui "iadul" asupra acestei ţări atacându-i podurile şi centralele electrice dacă până marţi la ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT), nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, în cel mai recent ultimatum pe care l-a transmis Teheranului. "Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare", a indicat el duminică.
Iranul a răspuns că nu va negocia cu SUA sub ameninţarea unor ultimatumuri şi că a formulat propriile poziţii şi cereri ca răspuns la propunerile de armistiţiu ce au fost transmise Teheranului prin intermediari. "Negocierile sunt incompatibile cu ultimatumurile, crimele sau ameninţările cu comiterea de crime de război", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. "Cererea noastră este încheierea acestui război impus, împreună cu garanţii că acest ciclu nefast nu se va repeta", a adăugat oficialul iranian.
Conform unor surse citate de Axios, medierea discuţiilor între Iran şi SUA se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi pe găsirea unei soluţii privind uraniul înalt îmbogăţit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din ţară, fie prin diluare, acestea fiind condiţii cheie puse de SUA şi Israel pentru un acord.
Update: Iranul şi Omanul negociază un protocol privind tranzitarea Strâmtorii Ormuz
Iranul negociază cu Omanul o procedură pentru "tranzitul în siguranţă" al navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un culoar cheie pentru exportul de petrol şi gaze naturale din Golf prin care Teheranul permite acum doar trecerea selectivă a navelor, ca represalii în urma războiului declanşat de SUA şi Israel, relatează agenţia EFE.
"Obiectivul acestor discuţii este de a examina un protocol şi o procedură pentru tranzitul în siguranţă al navelor prin Strâmtoarea Ormuz", a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei.
Acesta a menţionat că Iranul şi Omanul, ţări riverane Strâmtorii Ormuz, au avut duminică o nouă întâlnire pe această temă la nivel de viceminiştri de externe şi şi-a exprimat convingerea că vor ajunge în curând la un acord.
Duminică, Trump a ameninţat din nou Iranul că va dezlănţui "iadul" asupra acestei ţări prin atacuri asupra podurilor şi infrastructurii sale energetice dacă nu redeschide strâmtoarea conform celui mai recent ultimatum pe care l-a dat Teheranului şi care expiră pe 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului (ora 00:00 GMT pe 7 aprilie).
După unul dintre ultimatumurile precedente ale lui Trump, Iranul a răspuns că Strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor care au legături cu "inamicii Iranului", iar dacă preşedintele SUA îşi pune în practică ameninţarea Iranul va lovi instalaţiile energetice regionale, interesele economice americane în regiune şi infrastructurile vitale, inclusiv uzinele de desalinizare a apei marine.
Update: Trump invocă retorica religioasă în laudele pentru salvarea pilotului american din Iran şi atrage critici
Preşedintele Donald Trump şi alţi oficiali americani au prezentat duminică salvarea unui pilot american în Iran drept un "miracol de Paşte", încadrând operaţiunea în termeni religioşi care prezintă războiul ca o cauză dreaptă şi binecuvântată divin, comentează luni Reuters.
În trecut, administraţiile transmiteau de obicei urări de Paşte în stilul cărţilor poştale, însă criticii spun că, de data aceasta, mesajele oficialilor au estompat linia dintre credinţă şi politică, invocând religia pentru a justifica războiul şi a modela conduita armatei.
"Salvarea a fost un miracol de Paşte", a declarat Trump pentru emisiunea "Meet the Press" de la NBC, iar unii membri ai administraţiei au continuat ideea cu propriile mesaje.
Într-un mesaj separat care a invocat religia într-un alt mod, Trump a ameninţat pe reţelele de socializare că va ataca centralele electrice şi podurile şi a îndemnat Teheranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz, folosind cuvinte precum "nebuni ticăloşi" sau "veţi ajunge în Iad" şi încheind cu sintagma "Slavă lui Allah".
Într-un mesaj pe reţelele de socializare, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a invocat simbolismul Paştelui, ziua în care Isus a înviat din morţi.
"Miracolul de Paşte este considerat cea mai mare victorie din istorie", a scris Bessent pe X. "Aşadar, este potrivit în această sfântă zi creştină ca un curajos războinic american să fie salvat din spatele liniilor inamice într-una dintre cele mai mari misiuni de căutare şi salvare din istoria militară", a adăugat el.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a scris duminică pe contul său privat de pe reţeaua X că "Dumnezeu este "bun", republicând o postare de pe reţelele de socializare a lui Trump despre succesul misiunii de salvare din Iran.
Axios, citând un interviu cu republicanul Trump şi un oficial american al apărării rămas sub protecţia anonimatului, a relatat că aceasta a fost fraza rostită la radio de ofiţerul salvat după ce s-a catapultat din avion.
Trump a declarat la învestirea sa din 2025 că Dumnezeu i-a permis să supravieţuiască unei tentative de asasinat în timpul campaniei electorale din 2024. "Am simţit atunci şi cred şi mai mult acum că viaţa mea a fost salvată cu un motiv. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America din nou măreaţă", a spus el atunci.
Dar amestecul său de referinţe religioase cu ameninţări de acţiuni militare a atras unele critici duminică.
Fosta reprezentantă republicană Marjorie Taylor Greene l-a acuzat pe Trump, într-o postare pe X, de trădarea valorilor creştine. Ea a spus că creştinii din administraţie ar trebui să "urmărească pacea" în loc să "escaladeze războiul" şi a susţinut că învăţăturile lui Isus pun accent pe iertare şi dragoste, inclusiv faţă de duşmani.
Consiliul pentru Relaţii Americano-Islamice (CAIR) a condamnat, de asemenea, limbajul lui Trump, spunând într-un comunicat că "batjocorirea Islamului şi ameninţările sale de a ataca infrastructura civilă" au fost nesăbuite şi periculoase.
CAIR a declarat că utilizarea superficială a expresiei "Slavă lui Allah" în contextul ameninţărilor violente reflectă o dorinţă de a transforma limbajul religios într-o armă, arătând în acelaşi timp dispreţ faţă de musulmani şi credinţele lor.
Luna trecută, un grup de 30 de aleşi democraţi americani i-au cerut inspectorului general al Departamentului Apărării, Platte Moring, să investigheze relatările conform cărora unii membri ai armatei americane au încercat să justifice războiul din Iran invocând "profeţii biblice ale sfârşitului timpului".
"Într-un moment în care miliarde de dolari şi un număr incalculabil de vieţi atârnă în balanţă, în timp ce administraţia Trump poartă un război ales în Iran, imperativul menţinerii unei separări stricte între biserică şi stat şi al protejării libertăţii religioase a trupelor noastre este deosebit de important", se arată în scrisoarea adresată inspectorului general.
"Trebuie să ne asigurăm că operaţiunile militare sunt ghidate de fapte şi de lege, nu de profeţii ale sfârşitului timpului şi de credinţe religioase extreme", se arată în scrisoare.
Iranul, al cărui sistem politic se bazează pe credinţa islamică şiită conform căreia autoritatea religioasă derivă din linia imamilor descendenţi din Profetul Mahomed, prezintă în mod obişnuit Statele Unite drept "Marele Satan" şi foloseşte un limbaj religios în propaganda militară, descriind luptătorii morţi drept martiri.
Update: Trump a respins ideea unui armistiţiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, afirmă un oficial de la Casa Albă
Casa Albă a confirmat luni că ţări mediatoare au propus un armistiţiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, dar preşedintele american Donald Trump a respins această propunere, transmite AFP.
"Aceasta este o idee printre multe altele şi preşedintele nu a validat-o. Operaţiunea "Furia epică" continuă şi preşedintele se va exprima la ora 13:00", ora Washingtonului, ora 17:00 GMT, la o conferinţă de presă, a indicat un responsabil american.
Potrivit publicaţiei Axios, trei ţări mediatoare, respectiv Pakistan, Turcia şi Egipt, au propus un armistiţiu de 45 de zile, ca prim pas pentru încheierea războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului.
Trump a ameninţat Iranul că va dezlănţui "iadul" asupra acestei ţări atacându-i podurile şi centralele electrice dacă până marţi la ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT), nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, în cel mai recent ultimatum pe care l-a transmis Teheranului. "Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare", a ameninţat el duminică.
Iranul a răspuns luni că nu va negocia cu SUA sub ameninţarea unor ultimatumuri şi că a formulat propriile poziţii şi cereri ca răspuns la propunerile de armistiţiu ce au fost transmise Teheranului prin intermediari. "Negocierile sunt incompatibile cu ultimatumurile, crimele sau ameninţările cu comiterea de crime de război", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei.
Conform unor surse citate de Axios, medierea celor trei ţări menţionate se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi pe găsirea unei soluţii privind uraniul înalt îmbogăţit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din ţară, fie prin diluare, acestea fiind condiţii cheie puse de SUA şi Israel pentru un acord.
Update - Israelul a bombardat cel mai mare complex petrochimic al Iranului
Israelul a bombardat luni cel mai mare complex petrochimic al Iranului, respectiv complexul de la Asaluyeh care face parte din infrastructura zăcământului de gaze naturale South Pars, a declarat ministrul israelian al apărării, Israel Katz, care a vorbit despre o lovitură economică severă pentru Teheran, ce a confirmat atacul, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.
"Armata israeliană a lovit cu forţă cel mai mare complex petrochimic din Iran, situat la Asaluyeh, o ţintă cheie care asigură circa jumătate din producţia petrochimică a ţării", a spus ministrul israelian al apărării într-un mesaj video.
Complexul Asaluyeh, din sudul Iranului, se află în zona imensului zăcământ de gaze naturale South Pars, pe care Iranul îl împarte cu Qatarul, şi este esenţial pentru sectorul energetic iranian.
Companiile care furnizează electricitate, apă şi oxigen către complexul de la Asaluyeh au fost atacate, dar societatea petrochimică Pars nu a fost avariată, susţine agenţia de ştiri iraniană Tasnim, adăugând că alimentarea cu energie electrică a tuturor unităţilor petrochimice din Asaluyeh este întreruptă.
În martie, Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars şi infrastructura de la centrul de procesare Asaluyeh din apropiere, atac în urma căruia Iranul a ripostat prin lovituri cu rachete şi drone asupra unor ţinte energetice în Israel şi în zona Golfului.
Sâmbătă, atacuri aeriene israeliano-americane au lovit de asemenea complexul petrochimic din Mahshahr, în sud-vestul Iranului. "Cele două uzine, care furnizează 85% din exporturile petrochimice ale Iranului, sunt acum scoase din funcţiune", a mai spus ministrul israelian al apărării după atacul asupra complexului de la Asaluyeh
Update -Iran: Autorităţile au reţinut 311 persoane, acuzate de colaborare cu opoziţia din străinătate sau cu Israel şi SUA
Autorităţile iraniene au arestat 311 persoane sub acuzaţia de colaborare cu grupuri de opoziţie din străinătate sau cu Israel şi Statele Unite pe timp de război, într-o intensificare a campaniei de arestări în mai multe părţi ale ţării, informează luni EFE.
Cel mai mare număr de arestări a avut loc în vestul provinciei Teheran, unde, potrivit comandamentului poliţiei regionale, 235 de persoane au fost identificate şi arestate în ultimele zile după activităţi de supraveghere tehnică şi informativă, a raportat luni agenţia Fars.
93 de persoane, trimise deja la închisoare
Dintre acestea, 93 de persoane au fost deja trimise la închisoare, acuzate că generează "insecuritate psihologică", promovează propaganda în favoarea inamicilor ţării şi coordonează activităţi pe reţelele sociale, inclusiv trimiterea de imagini şi videoclipuri către mass-media opoziţiei din străinătate.
În provincia Khuzestan din vestul ţării, forţele de securitate au arestat 42 de persoane pentru presupuse legături cu medii care se opun Republicii Islamice.
Conform agenţiei Tasnim, persoanele arestate ar fi realizat înregistrări şi ar fi colectat informaţii în instalaţii sensibile, atât militare cât şi civile, pentru difuzare ulterioară.
De asemenea, procurorul public al provinciei Kermanshah, Nemat Sadegi, a raportat arestarea a aproximativ 30 de persoane acuzate de colaborare cu "state ostile" - referindu-se la SUA şi Israel - prin utilizarea unor echipamente de comunicare precum Starlink, trimiterea de materiale audiovizuale către reţelele opoziţiei şi posesia ilegală de arme.
În oraşul Maragheh din nord-vestul Iranului au fost arestate patru persoane acuzate că au filmat zone afectate de atacuri israeliano-americane şi au trimis imaginile către mass-media opoziţiei, ele fiind bănuite de infracţiuni de spionaj şi cooperare cu ţări considerate ostile.
Aceste arestări au loc într-un context de tensiune în creştere şi de întărire a măsurilor de securitate interne, în mijlocul conflictului în curs cu SUA şi Israel, intrat luni în cea de-a 38 zi.
Autorităţile iraniene insistă asupra combaterii oricărei activităţi pe care o consideră o ameninţare la adresa securităţii ţării şi, de la începutul războiului, au anunţat moartea a mii de persoane.
Update: Cel puţin şapte morţi în noi atacuri ale Israelului în Liban
Schimbul de focuri dintre Israel şi miliţia şiită Hezbollah, susţinută de Iran, din Liban a continuat luni, atacurile israeliene vizând zone din capitala Beirut, relatează dpa. Armata israeliană a transmis că atacă în prezent ţinte legate de Hezbollah din Beirut.
Locuitorii au raportat că au auzit cel puţin trei explozii puternice, în timp ce fum negru se ridica deasupra suburbiilor sudice, cunoscute sub numele de Dahiyah. Nu au existat informaţii imediate despre victime.
Update: Şeful informaţiilor Gardienilor Revoluţiei, ucis într-un atac americano-israelian
Loviturile americano-israeliene l-au ucis luni pe şeful informaţiilor Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC), a anunţat luni armata ideologică iraniană, citată de AFP şi Reuters.
Comandantul general Majid Khademi, puternicul şi instruitul şef al organizaţiei de informaţii a IRGC, a devenit martir în atacul terorist criminal al inamicului americano-sionist, astăzi în zori, au declarat Gardienii Revoluţiei într-un mesaj difuzat pe Telegram.
Update: Cel puţin 17 morţi în Iran după noi atacuri americane şi israeliene
Cel puţin 17 oameni au fost ucişi luni în Iran după un nou val de atacuri aeriene comune americane şi israeliene, într-o ofensivă care a lovit diverse părţi ale ţării, potrivit agenţiilor de ştiri care au conexiuni cu guvernul de la Teheran, informează EFE.
Treisprezece dintre victime au murit într-un atac aerian asupra a două locuinţe din oraşul Ghal'eh Mir, în districtul Baharestan. Potrivit guvernatorului regional, autorităţile continuă căutările pentru a salva persoanele care ar putea fi prinse sub dărâmături, a relatat Fars.
Agenţia de ştiri Mehr a relatat, de asemenea, despre un atac asupra zonelor rezidenţiale din estul Teheranului, soldat cu patru morţi şi şapte răniţi, după ce bombele "au distrus complet trei locuinţe şi au avariat grav 50 de clădiri".
Ofensiva a afectat şi Universitatea Sharif, unde distrugerea instalaţiilor energetice a paralizat reţeaua electrică din nord-estul capitalei iraniene, potrivit Fars.
În paralel, agenţia de ştiri Tasnim a relatat despre pagube aduse moscheii universităţii, cu imagini în care se văd acoperişuri prăbuşite şi geamuri sparte în interiorul complexului religios.
Sâmbătă, Teheranul a raportat că peste 30 de universităţi şi instituţii de învăţământ superior din ţară au fost atacate direct de Israel şi SUA de la începutul războiului, provocând moartea a 60 de studenţi şi cinci profesori.
Autorităţile Republicii Islamice nu au mai furnizat un număr oficial de morţi din prima săptămână a ofensivei comune a Tel Avivului şi Washingtonului, când anunţaseră 1.230 de decese.
Cu toate acestea, ONG-ul de opoziţie HRANA, cu sediul în SUA, a raportat peste 3.400 de morţi, între care peste 1.500 de civili.
Update: Orientul Mijlociu: SUA, Iranul şi mediatorii regionali fac eforturi pentru o încetare a focului pentru 45 de zile (media)
Statele Unite, Iranul şi un grup de mediatori regionali discută despre termenii unei eventuale încetări a focului pentru o perioadă de 45 de zile ce ar putea conduce la o încetare permanentă a războiului, a relatat duminică website-ul de ştiri Axios, care citează patru surse americane, israeliene şi regionale, transmite Reuters.
Mediatorii analizează termenii unui acord în două faze, prima etapă fiind o potenţială încetare a focului pentru 45 de zile, perioadă în care ar urma să fie negociată încheierea conflictului.
A doua etapă ar fi un acord cu privire la încheierea războiului
Încetarea focului ar putea fi extinsă dacă ar fi nevoie de timp suplimentar pentru discuţii. Agenţia de presă britanică nu a putut verifica din surse independente aceste informaţii.
Preşedintele american Donald Trump a declarat duminică pentru Wall Street Journal că răgazul acordat Teheranului pentru deschiderea strâmtorii Ormuz expiră marţi seară, în caz contrar Iranul urmând a fi supus unor atacuri militare devastatoare.
Iranul a răspuns ultimatumului dat de liderul de Casa Albă spunând că strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă atunci când, în conformitate cu un nou regim juridic, pagubele suferite de pe urma războiului impus vor fi compensate integral din veniturile obţinute din taxa de tranzit, a anunţat duminică Mehdi Tabatabaei, purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale iraniene, pe platforma X.
Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC) a precizat că strâmtoarea Ormuz nu va reveni la situaţia anterioară, în special nu pentru SUA şi Israel, potrivit presei iraniene.
Tabatabaei a adăugat că Trump a recurs la insulte din disperare şi furie, acuzându-l pe liderul american că răspândeşte războiul în întreaga regiune a Orientului Mijlociu.
Update: Iranul promite represalii "devastatoare" în cazul unor atacuri împotriva ţintelor civile
"Dacă atacurile împotriva ţintelor civile continuă, următoarele faze ale operaţiunilor noastre ofensive şi de represalii vor fi mult mai devastatoare şi mai extinse, iar pierderile şi pagubele cauzate de menţinerea acestei abordări vor fi de zece ori mai mari", a avertizat purtătorul de cuvânt al comandamentului militar iranian, într-un comunicat.
Update: Atac israelian la est de Beirut, Liban, soldat cu trei morţi (Ministerul Sănătăţii)
Un atac aerian israelian asupra unui bloc rezidenţial a ucis trei persoane duminică în Ain Saadeh, un oraş din apropierea Beirutului, a anunţat Ministerul libanez al Sănătăţii, citat de AFP.
"Un atac aerian al inamicului israelian pe înălţimile din Ain Saadeh a ucis trei civili, dintre care două femei, şi a rănit alţi trei", a precizat acesta.
Un responsabil local al Forţelor Libaneze, un partid creştin care se opune Hezbollahului pro-iranian, ar fi fost ucis în atacul care a vizat un apartament dintr-un bloc rezidenţial, potrivit Agenţiei naţionale de informaţii (ANI).
Update: Kuweitul atacat de rachete şi drone (armata)
Armata kuweitiană a transmis luni că statul din Golf este ţinta unor atacuri cu rachete şi drone, transmite AFP.
"Orice explozie auzită este rezultatul interceptării unor ţinte ostile de către sistemele de apărare antiaeriană", a indicat armata pe reţeaua X, adăugând că a raportat deja alte două alerte în noaptea de duminică spre luni.
Update: Doi oameni au murit după ce o rachetă iraniană a distrus o clădire rezidenţială în Haifa
Doi oameni au fost găsiţi morţi între dărâmăturile unei clădiri rezidenţiale din Haifa, în nordul Israelului, lovită duminică de o rachetă iraniană, au declarat luni pompierii şi echipele de salvare, în timp ce căutările pentru două persoane dispărute continuau, transmite AFP.
"Salvatorii au găsit două persoane prinse sub dărâmături, fără semne de viaţă", a declarat un purtător de cuvânt. "Operaţiunile de salvare continuă în acest moment pentru a încerca găsirea altor două persoane care sunt încă blocate sau care nu au putut fi contactate", a adăugat el.
Anterior, armata israeliană declarase, într-un mesaj video postat pe reţeaua Telegram, că "patru persoane erau dispărute" şi "multe altele erau rănite".
La lăsarea nopţii, la câteva ore după atacul care a avut loc în jurul orei 18:00 (15:00 GMT), căutările erau efectuate cu ajutorul reflectoarelor printre dărâmăturile care încă fumegau ale clădirii, situată într-o zonă rezidenţială din Haifa, a relatat un corespondent AFP.
4 răniți, clădirea distrusă complet
Magen David Adom (MDA), echivalentul israelian al Crucii Roşii, a anunţat patru răniţi, din care unul grav, un octogenar. Un bebeluş de 10 luni a fost, de asemenea, rănit. Clădirea cu şapte etaje a fost distrusă aproape complet, conform imaginilor AFP.
Pompierii indicaseră anterior că trei persoane erau date dispărute.
Clădirea a fost atinsă "de impactul direct al unei rachete", a declarat un oficial al armatei israeliene pentru AFP. Când a fost întrebat dacă este vorba de o rachetă iraniană, acesta a răspuns: "Da". Atacul a avut loc la câteva minute după ce armata israeliană a anunţat că a detectat lansări de rachete dinspre Iran.
"Când am ajuns pe stradă, am văzut o clădire cu mai multe etaje care fusese lovită, cu pagube semnificative. Locuitorii ne-au spus că există persoane rănite prinse sub dărâmături la etajele inferioare", a declarat Shevach Rothenshtrych, unul dintre salvatorii MDA.
"Am reuşit să mutăm blocuri mari de beton cu mâinile şi să scoatem un bărbat de 82 de ani dintre dărâmături. Era grav rănit, dar conştient", a adăugat el, specificând că bărbatul a fost transportat la spital. Viaţa sa nu este în pericol, potrivit unor surse din spital.
Două femei, în vârstă de 77 şi 38 de ani, şi un bebeluş de 10 luni, lovit la cap, au suferit răni minore din cauza şrapnelului şi a undei de şoc, a declarat MDA