România a făcut pași concreți în direcția alinierii la recomandările formulate de Comisia de la Veneția privind sistemul de justiție, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind statul de drept. Publicat marți, documentul evaluează modul în care autoritățile române au răspuns preocupărilor legate de independența, eficiența și calitatea actului de justiție.
Protecția independenței procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare
Printre concluziile Comisiei se numără și faptul că sunt analizate noi soluții legislative pentru a consolida protecția independenței procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare. Ministerul Justiției, se arată în raport, intenționează să evalueze aplicarea noilor legi ale justiției după o perioadă rezonabilă de implementare, în contextul în care stabilitatea legislativă rămâne un obiectiv esențial.
Transparența în jurisprudență, mai ales în ceea ce privește sancțiunile disciplinare, s-a îmbunătățit, ca urmare a unor campanii de informare. În paralel, ministerul de resort a arătat deschidere față de actualizarea sistemelor IT din instanțe, tocmai pentru a întări garanțiile legate de independența judecătorilor. Deși restricțiile bugetare continuă să fie o provocare, s-au făcut eforturi pentru suplimentarea resurselor umane prin recrutări noi. Alte măsuri au vizat îmbunătățirea accesului la asistență juridică, însă durata proceselor a crescut comparativ cu anii anteriori.
Despre lupta anticorupție
Pe linia luptei anticorupție, Comisia apreciază direcția în care se află Strategia Națională Anticorupție 2021–2025. Deja se lucrează la o nouă strategie, construită pe baza unei evaluări a celei în vigoare. Autoritățile continuă să aibă rezultate pozitive, inclusiv în ceea ce privește combaterea corupției în rândul funcțiilor înalte. Mai mult, s-au aplicat măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți investigațiile și urmărirea penală a infracțiunilor din domeniul justiției, iar modificarea cadrului legal privind integritatea se află în discuție. Totuși, ca urmare a unor decizii legate de termenele de prescripție, mai multe procese de corupție au fost închise și unele condamnări anulate.
Agenția Națională de Integritate, spune raportul, și-a menținut eficiența în monitorizarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere. Totuși, o decizie recentă a Curții Constituționale impune revizuirea sistemului de declarare a averilor, care până acum fusese considerat solid. În paralel, au fost inițiate demersuri pentru reglementarea activității de lobby în Parlament, iar în Parlament se află în analiză un proiect de lege privind finanțarea partidelor politice. De asemenea, autoritățile au identificat corupția și frauda ca factori de risc major în procedurile de achiziții publice și pregătesc măsuri corective.
Lipsa unor acțiuni pentru întărirea independenței și a conducerii autonome a media publice
În privința presei, Comisia remarcă lipsa unor acțiuni pentru întărirea independenței și a conducerii autonome a media publice. Precizăm că în România, principalele instituții media publice sunt Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și Societatea Română de Televiziune (SRTv), cunoscute și sub numele de Radio România și Televiziunea Română (TVR). Finanțarea lor provine în principal din fonduri publice.
Consiliul Național al Audiovizualului ar putea primi în viitorul apropiat mai multe resurse și un nou sistem informatic. Cu toate acestea, persistă probleme în privința accesului la date privind proprietarii media - mai ales în afara domeniului audiovizual. Nu există încă o formă de autoreglementare convenită de actorii media, iar lipsa transparenței și dificultățile de acces la informații persistă, în așteptarea unui nou Cod al procedurilor administrative. În plus, cazurile de hărțuire și amenințări la adresa jurnaliștilor continuă să fie semnalate, iar presiunile politice pun în pericol independența editorială, mai susține Comisia.
Utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență, lipsa predictibilității legislative și complexitatea reglementărilor - surse majore de nemulțumire
Pe partea de guvernare, raportul notează o oarecare îmbunătățire a consultărilor publice, însă în practică rămân numeroase deficiențe. Utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență, lipsa predictibilității legislative și complexitatea reglementărilor sunt încă surse majore de nemulțumire pentru mediul de afaceri și organizațiile civice. În acest sens, România a adoptat o Strategie pentru guvernare deschisă, care vizează în special sprijinirea societății civile. Documentul amintește și faptul că alegerile prezidențiale au fost reluate în 2025, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur din 2024.
Concluziile raportului
În concluziile raportului, Comisia arată că România a înregistrat progrese substanțiale în corectarea cadrului legislativ privind justiția, a continuat să consolideze resursele umane în sectorul judiciar și a făcut pași înainte în asigurarea eficienței urmăririi penale a faptelor de corupție, toate acestea raportându-se la standardele europene.
Pe de altă parte, documentul atrage atenția că România nu a înregistrat niciun progres în reglementarea activității de lobby în rândul parlamentarilor, nici în întărirea normelor care să asigure independența media publice și nici în acreditarea completă a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, conform principiilor ONU de la Paris.
Comisia recomandă autorităților române:
- să adopte acte legislative care să întărească protecția independenței procurorilor și organizarea poliției judiciare,
- să garanteze o urmărire penală eficientă pentru infracțiunile comise în sistemul judiciar, inclusiv cele de corupție,
- să introducă norme clare privind lobby-ul parlamentar,
- să îmbunătățească sistemul de declarare a averilor,
- să accelereze măsurile de garantare a independenței redacționale în mass-media publică.
Totodată, se recomandă reglementarea utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență și asigurarea consultărilor publice autentice înainte de adoptarea legilor, precum și continuarea procesului de acreditare a instituțiilor de drepturile omului, potrivit Agerpres.