Conservele sunt nelipsite din gospodăriile moderne: oferă o alternativă rapidă la gătitul clasic, se păstrează ani întregi și sunt preferate în rândul studenților, angajaților ocupați sau al celor pasionați de camping. Însă, dincolo de beneficiile evidente, cercetătorii atrag atenția asupra unor riscuri mai puțin vizibile: migrarea substanțelor chimice nocive din ambalaj în alimente.
Această problemă a fost adesea ignorată sau tratată superficial. Însă studii recente au scos la iveală că, mai ales în conservele grase – precum cele cu pește în ulei sau cu sosuri – contaminarea chimică poate deveni o realitate periculoasă., conform Reuters
Ce sunt substanțele migratoare și de ce sunt periculoase?
Cutiile metalice sunt prevăzute cu un strat interior din polimeri – în general rășini epoxidice – menit să împiedice contactul direct dintre metal și aliment. Acest strat previne coroziunea și menține gustul intact. Totuși, în timp, compuși chimici din acest înveliș pot ajunge în mâncare printr-un proces numit migrare.
Unul dintre cei mai îngrijorători compuși este bisfenolul A (BPA), un perturbator endocrin cunoscut. Acesta și derivații săi, precum BADGE sau ciclo-di-BADGE, pot afecta sistemul hormonal, contribuind la apariția diabetului, obezității și a unor afecțiuni ale aparatului reproducător.
Studii recente: Tonul în ulei, cel mai afectat
Conform echipei FoodChemPack de la Universitatea Santiago de Compostela, concentrațiile de substanțe periculoase sunt mai mari în conservele care conțin grăsimi, uleiuri sau sosuri acide, cum ar fi roșiile sau marinata. Astfel, tonul în ulei sau în sos de roșii prezintă un risc mai ridicat decât tonul în saramură sau în formă simplă.
În plus, cercetătorii au observat că încălzirea alimentelor direct în cutia de metal, un obicei întâlnit la camping, favorizează transferul chimicalelor în mâncare, din cauza temperaturii ridicate care accelerează procesul de migrare.
Nu reutilizați lichidul din conserve!
Un obicei aparent inofensiv, precum folosirea lichidului din conserve – de exemplu, uleiul din ton – pentru salate sau paste, poate crește expunerea la aceste substanțe chimice. Specialiștii avertizează că, deși aceste lichide pot părea gustoase, ele pot conține concentrații periculoase de BPA sau derivați ai acestuia, care se acumulează în organism în timp.
Cât de mult absorbim din aceste substanțe?
Cercetătorii au folosit simulări digestive complexe (protocolul INFOGEST) pentru a determina bioaccesibilitatea acestor substanțe, adică proporția care poate fi efectiv absorbită de corpul uman. Rezultatul? Migrarea este mai accentuată în prezența grăsimilor, iar absorbția este influențată de vârsta și aciditatea stomacului consumatorului – copiii și vârstnicii fiind mai vulnerabili.
Deși valorile detectate sunt, de cele mai multe ori, sub limitele impuse de Comisia Europeană, pericolul real vine din expunerea cumulativă: aceeași substanță poate pătrunde în organism prin apă, alimente, aer sau piele, iar în timp, acest cocktail invizibil poate dăuna sănătății.
Cum ne putem proteja?
Experții recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente pentru reducerea riscului:
Evitați conservele lovite, umflate sau ruginite – pot permite pătrunderea bacteriilor și alterarea alimentului.
Nu consumați lichidul din conserve, mai ales dacă este uleios sau acid.
Nu încălziți alimentele în cutia de metal – transferul chimicalelor este accelerat de temperatură.
Alegeți conserve în borcane de sticlă sau produse etichetate „fără BPA”.
Reduceți consumul frecvent de conserve grase – preferați varianta în apă sau produse proaspete.