Dincolo de utilitate, infrastructura a devenit un instrument de reconstrucție identitară — iar Sectorul 3 este, poate, cel mai bun exemplu că dezvoltarea urbană poate fi coerentă, estetică și orientată către oameni.
În ultimul deceniu, orașele din România au început să-și rescrie spațiile publice. Clujul și Timișoara mizează pe pietonale elegante și mobilitate alternativă. Iași-ul investește în zone istorice și centre culturale, iar Brașovul în proiecte de accesibilitate și turism urban. Dar în București, Sectorul 3 a ales o direcție proprie: regenerarea prin coerență vizuală și funcțională.
Sectorul 3 – orașul care se reconstruiește din interior
În Sectorul 3, Bulevardele Unirii șiDecebal au fost complet reconfigurate, devenind spații moderne, cu trotuare ample, vegetație nouă și iluminat inteligent. În jurul lor s-a creat o identitate vizuală coerentă, un „brand de cartier” în care estetica urbană nu e doar decorativă, ci funcțională.
Proiectele majore, precum construcția a 3 pasaje rutier și 2 poduri în zone critice, reconversia Halei Laminor într-un centru urban multifuncțional, modernizarea rețelei de învățământ, construcția de săli de sport și baze sportive în aer liber, construirea a peste 50 km de străzi noi, arată o administrație care gândește infrastructura ca pe un ecosistem. Nu doar drumuri și clădiri, ci locuri în care oamenii se întâlnesc, se relaxează, se educă.