Contactat de DC News, avocatul Bogdan Bărbuceanu critică dur pachetul legislativ și atrage atenția asupra unor inechități majore. „Sub un prim aspect, pensiile magistraților reprezintă sub 4% din totalul cuantumului pensiilor de serviciu. Întrebarea care se pune este de ce «austeritatea» trebuie să le cuprindă doar pe acestea?”, spune avocatul. „Este de observat că vârsta de pensionare care se dorește a fi obligatoriu la 65 ani pentru magistrați nu se apreciază că s-ar impune și pentru alte categorii de pensionari de serviciu, în special cu privire la categoria de pensionari de serviciu cu care situația magistraților este comparată și nici măcar pentru grefieri, care se pensionează la 60 ani”, adaugă acesta.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Pensiile magistraților nu sunt speciale, ci compensatorii
Bărbuceanu respinge categoric ideea că magistrații ar beneficia de „pensii speciale”, termen devenit deja un stigmat public. „Trebuie spus că pensiile magistraților nu sunt «pensii speciale», ci reprezintă pensii compensatorii pentru activitatea complexă, programul și interdicțiile care îi vizează pe magistrați”. El explică faptul că restricțiile impuse magistraților sunt incomparabil mai dure decât în cazul altor categorii de salariați din sistemul bugetar. „Magistratul nu poate derula nicio activitate aducătoare de venituri, nu se poate angaja nici măcar în perioada concediului de odihnă sau concediului fără plată, în țară sau străinătate, cum se întâmplă în cazul altor persoane beneficiare ale pensiei de serviciu”, arată acesta.
„Totodată, magistratul român nu poate avea două locuri de muncă, astfel cum se întâmplă în cazul altor angajați – medici, profesori etc., nu poate derula activități politice, nu poate fi ales în alte funcții publice, așa cum se întâmplă cu magistrații în alte state”, explică el. La toate acestea se adaugă volumul imens de muncă și absența recompensării orelor suplimentare: „Magistratul nu are munca normată, nu lucrează doar 8 ore pe zi, iar orele efectuate peste programul de lucru oficial nu sunt remunerate și nici cuantificate. Cunosc mulți magistrați care sunt copleșiți de dosare și lucrează la motivări și după program”.
În ceea ce privește noile criterii de pensionare, avocatul atrage atenția asupra unor discriminări care apar în proiectul legislativ: „Observ că dispozițiile proiectului de lege avut în vedere creează situații discriminatorii între magistrați, în raport de modalitățile diferite de primire în profesie, respectiv prin urmarea INM sau admitere directă pe baza vechimii în profesia juridică, sub un dublu aspect. În primul rând, luarea în calcul ca vechime efectivă a perioadei formării în INM, dar excluderea asimilării perioadei de vechime în profesii juridice cerută pentru primirea în magistratură, deși aceasta permite activarea direct ca judecător definitiv, față de magistrații stagiari care termină INM și, bineînțeles, au competență limită”.
Noile măsuri ar putea depopula sistemul de justiție
Mai mult, noile condiții privind vechimea în muncă de 35 de ani ar face imposibilă pensionarea magistraților care au intrat în sistem mai târziu. „Sub alt aspect, întrucât ridicarea perioadei necesare pentru acordarea pensiei de serviciu la 35 de ani, față de 25 de ani, cât este în prezent, face imposibilă aplicarea noii reglementări celor care au intrat pe bază de vechime, întrucât intrarea lor în profesie s-a produs după 30 ani, raportat la vârsta pensionării”, arată acesta. Consecințele ar putea fi dramatice: „Măsura va duce indirect la depopularea magistraturii, scăderea calității justiției și excluderea admiterii pe bază de vechime în profesii juridice, întrucât nu se va mai putea îndeplini perioada vechimii obligatorii”.
Un alt punct sensibil este legat de cuantumul pensiei. Bărbuceanu consideră neconstituțională reducerea la 70% din salariul net, echivalent cu aproximativ 55% din salariul brut. „Reducerea pensiei la 70% din salariul net, ce reprezintă în fapt stabilirea pensiei la 55% din salariul brut, este neconstituțională, CCR statuând în mod constant în jurisprudența sa că nivelul pensiei magistraților trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații din activitate”, arată el.
Dincolo de aceste aspecte tehnice, avocatul atrage atenția că întreaga abordare este lipsită de claritate și previzibilitate legislativă, principii fundamentale în statul de drept. „Foarte important de spus este că modificarea condițiilor privind vechimea asimilată și vârsta de pensionare pentru magistrații intrați în profesie când aceste condiții nu existau încalcă criteriile de previzibilitate și claritate ale legii, întrucât parcursul profesional este avut în vedere la intrarea în profesie”, explică acesta.
În final, avocatul trage un semnal de alarmă și transmite un avertisment direct premierului: „Concluzia este că sunt măsuri luate fără o analiză prealabilă și fără consultarea corpului magistraților, ce nu vor putea fi implementate, iar dacă vor fi, vor afecta calitatea actului de justiție. Așa că, stimate domnule premier, nu interveniți unde nu vă pricepeți, că s-ar putea să regretați”.