EXCLUSIV  Cum să-ți oferi o oră și jumătate de viață într-o altă lume: Teatrul pentru Toți

Bogdan Cotigă / 19 ian 2019 / 12:13 Salveaza PDF Comentarii

Ora 19.00. Teatrul Excelsior. O sală mică, atât de intimă, mă face să mă simt într-un spațiu privat, așa cum am văzut, prin filme de Hollywood, cinematografe pentru prieteni, în vile de lux.

 Scaune comode, tapițate cu catifea roșie, foarte aproape de scenă. Muzică ambientală, semiumbră, oameni care pășesc încet, cu grija de a nu deranja și care te salută în șoaptă, zâmbind. ”E liber aici, lângă dvs?” Da, mă simt extras din vacarmul de zi cu zi, al vieții, al străzii, și mi-e atât de bine... De pe ultimul rând, se ridică o doamnă subțirică, în rochie de catifea neagră. Urcă pe scenă, ne spune ”Bună seara și bine ați venit!”, toată numai un zâmbet. O recunosc. ”M-am gândit să vă aduc mai aproape de teatru, într-un mod special. Vă propun să vedem cum se face, de fapt teatrul, cum se transpun actorii în personaje, cum ajung ei să interpreteze atât de bine rolurile, cum reușesc să vă transpună pe dvs., spectatorii, pentru un timp, în altă lume. La sfârșitul piesei, veți putea dialoga cu actorii, iar un scenograf vă va povesti despre importanța scenografiei într-o piesă de teatru, într-un film, dar și despre rolul culorilor în viața noastră”.

(w670)

Piesa, cu doi actori, tineri, e atât de specială încât uit de tot ce e în jurul meu. Îmi creează o lume pe care, cândva, n-o consideram utopică:  un elev, la final de liceu, care iubește lectura – ce raritate, azi! - și profesoara lui, o mamă tânără, soție de marinar, care-și  împarte viața între școală și meditații, lecțiile de pian ale fiului și vizitele la psiholog. E bine să faci bine orice sau e bine să faci bine doar ce-ți place? Profesorul poate învăța de la elev sau delimitările sunt atât de ferme încât nu pot fi nicicum depășite?

Piesa ”Missouri Sky” este câștigatoare a ediției din 2017 a concursului ”New Drama”, inițiat de Teatrul Excelsior. Când a scris-o, dramaturgul Victor Morozov era elev, de 18 ani, la un liceu din Tulcea. Acum studiază cinematografia, în Franța. Autorul și-a scris, practic, propria experiență, iar regizoarea spectacolului, Silvia Roman, a reușit să facă atât de interesantă o temă pe cât de actuală, pe atât de controversată: educația. Cei doi actori, Andreea Hristu (profesoara) și Dan Pughineanu (elevul) ne povestesc, la finalul piesei, cum și-au construit personajele. Ea, actriță, a fost timp de nouă ani profesoară de limbi străine pentru copii de grădiniță, școală primară și gimnazială. A știut, deci, cum să exploateze latura emoțională a personajului. El, actor, s-a întâlnit cu autorul piesei. Tineri, amândoi. Actorul și-a studiat personajul pe viu, i-a copiat gesturi. Zice că sunt apropiați nu doar ca vârstă, ci și ca mod de gândire. ”Mi-a spus lucruri pe care regizorul piesei nu le știa și m-am folosit mult de instinct”.  

Credeți că se termină aici? Nicidecum! O doamnă în vârstă se ridică dintre spectatori și precizează că nu vrea să adreseze întrebări. Mulțumește doar  pentru incursiunea, reflecția către prezent oferite de piesă. ”Vă marturisesc că, în fiecare zi, pe stradă, în tramvai, caut personajele acestea, din piesă. Văd tineri ca dumneata, dar nu am mai văzut profesori, din păcate”. Spectatoarea a primit aplauze, inclusiv din partea actorilor. Le merita pe deplin.

(w670)

Pe scenă, doamna subțirică, în rochie de catifea neagră, este Lavinia Șandru. Normal că am recunoscut-o, dar nu știam că e actriță. Am aflat că joacă roluri  în două piese la Teatrul Excelsior, din care una – Vlaicu Vodă - a intrat în cartea recordurilor pentru organizarea celei mai mari gradene din lume. Ne-o prezintă pe scenografa Mariana Pachis, care a intrat și ea în cartea recordurior, desenând prin tehnica Sand Art, timp de nouă ore, la o temperatură de -9 grade Celsius, în noaptea dintre anii 2012 și 2013. Ne vorbește despre importanța scenografiei în teatru și despre spectacolul care nu se dă doar pe scenă, ci și în mintea fiecăruia dintre noi, în funcție de imaginația cu care suntem înzestrați sau pe care am învățat să o cultivăm.

Mă ridic cu greu de pe scaun. Aș fi vrut să mai rămân în lumea asta frumoasă, departe de zarvă. Dar știți ceva? Evenimentul se cheamă ”Teatrul pentru Toți” tocmai ca să veniți cât mai mulți și să trăiți o astfel de experiență! A început ieri, dar se va desfășura până în luna martie, la Teatrul Excelsior, oferit cu titlu gratuit mai unor categorii diverse de public de către Primăria Sectorului5, Centrul Cultural al Sectorului 5 ”Ștefan Iordache” și Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană.

Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24