Cum se crește un copil în spiritul credinței
Preotul Gabriel Cazacu a explicat că părintele are un rol esențial încă din copilărie pentru a ajuta la formarea spirituală a acestuia.
„După ce ați botezat copilul în credința ortodoxă, această credință trebuie să crească în acest copil. Copilul trebuie adus periodic să fie spovedit, să fie împărtășit, să fie consiliat, să fie crescut în această atmosferă de credință. Sunt familii care au înțeles că biserica este un spital duhovnicesc, este un loc în care nu vei fi judecat.
În biserică nu contează cât de bogat sau cât de sărac ești, nu contează cum ești îmbrăcat, nu trebuie să fii îmbrăcat după ultima modă. În biserică ești bine primit, oricare ar fi statutul tău social. Un copil care crește cu rugăciune, cu candela aprinsă, cu aghiasmă dimineața, pe stomacul gol, cu un pic de anafură, e un copil care primește har în fiecare dimineață. Iar harul acesta, dragii mei, crește, el sporește.
Dacă vrem să avem copii armonioși sufletește, așezați-le la bază cărămizile credinței, ale dragostei, ale nejudecării aproapelui, ale tuturor acestor virtuți pe care biserica le promovează. Fii bun, fii drept, fă fapte bune, iartă, nu critica, ajută-l pe aproapele tău, ca pe tine însuți. Și atunci toate aceste elemente vor clădi un adult sănătos, și fizic, și psihic, și spiritual”, spune acesta.
Implicarea bisericii în diaspora: Ca prim-ajutor nu suni la 112, îl chemi pe Hristos
Un mesaj central transmis de preot este că, în situații de dificultate, românii din diaspora apelează mai întâi la credință.
„Din mila bunului Dumnezeu, comunitățile s-au întărit, s-au consolidat. Sunt foarte multe parohii care și-au cumpărat terenuri proprii. Au făcut un efort, au fost ajutați și de statul român și le mulțumim celor care au făcut această faptă bună, iar pe aceste terenuri s-au construit centre sociale foarte importante.
Biserica nu e doar așezământul de cult. Lângă există un centru multifuncțional care deservește în fiecare zi a săptămânii o categorie de beneficiari. Lunea ne întâlnim cu copiii, marțea cu bătrânii, miercurea cu persoanele cu handicap, joia vizităm noi alte comunități și facem un schimb de experiență.
Ca prim-ajutor nu suni la 112, îl chemi pe Hristos în ajutorul tău și Hristos vine tainic prin lucrătorul său religios, spiritual și misionar, preotul. Și preoții și-au făcut, vă spuneam mai devreme, un comitet care nu se ocupă doar de sfințiri și doar de cele ale cultului. Se ocupă de comunitate. Au desemnat un fel de asistent social care identifică nevoile sociale din perimetrul parohiei respective. Se caută soluții și în cadrul protopopiatelor aceste probleme sunt identificate și discutate astfel încât să se găsească soluții”, explică acesta.
Centre sociale: focare de cultură și educație
Un element central al implicării Bisericii în diaspora îl reprezintă promovarea culturii românești și a educației. Aceste centre nu doar că păstrează limba și tradițiile românești, dar oferă și oportunități de dezvoltare personală și socială pentru toți membrii comunității.
„Există din fericire această întrajutorare între parohii, între cele mai vechi consolidate și parohii misionare, proaspăt înființate care au nevoie de ajutor. Și să știți că funcționează. Lucrul acesta este extraordinar.
Iar centrele sociale sunt niște focare de cultură. Nu există acum centru social fără bibliotecă proprie, fără cărți în limba română, cărți care pot fi împrumutate, cercuri de lectură. Tot felul de activități. Acum am văzut niște activități foarte frumoase pentru tineret.
Tot felul de activități pe care tinerii le-au propus și în care au găsit suportul local al preotului și al consiliului, comitetul parohial care face această activitate. Așadar sunt semne foarte bune. Sunt comunități vii foarte dinamice care funcționează foarte bine.
Foarte mulți români care vin din țară și spun ce mi-a plăcut în Italia, părinte. Mama care până acum plângea de dorul nepoților s-a dus acolo și a învățat să caute pe internet și să intre într-un videocall cu nepoții pentru că a făcut un curs acolo în vacanță. A făcut un mic curs de informatică și știe să sune de pe telefon, să caute pe WhatsApp sau să facă un apel.
Iată că e un dublu schimb și cei de acasă n-au mai rămas doar în rugăciune și cu candela aprinsă. E o atitudine proactivă și dintr-o parte și din cealaltă, ceea ce este încurajator”, încheie preotul Gabriel Cazacu.