„A fost o surpriză declaraţia doamnei vicepremier Oana Gheorghiu când am observat că este o dorinţă de a lista o parte din pachetele companiilor profitabile din domeniul energiei - Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz. (...) În momentul de faţă, când toate statele mari din lume investesc în capitalizarea companiilor strategice, când eu mă duc în Statele Unite ale Americii să fac rost de bani şi de garanţii pentru că aceste companii să-şi dezvolte capabilităţile de producţie a energiei electrice şi de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale, să vii să spui că listezi pachete de acţiuni de la companii care şi-au dublat valoarea în ultimii doi sau trei ani de zile, ca să iei acei bani să-i bagi în bugetul de stat, reprezintă un element care nu are nimic în comun cu dezvoltarea reală a capacităţilor de producţii energetice din ţara noastră", a explicat Bogdan Ivan, într-o conferinţă de presă.
În context, el a arătat că România poate deveni în următorii ani cel mai mare hub energetic nuclear din regiune, după ce a negociat, recent, la Washington, finanţări de 3 miliarde şi jumătate de dolari în producţia şi transportul de energie şi gaze naturale din România.
„În momentul în care am preluat portofoliul Energiei, România avea cel mai mare preţ al energiei electrice raportat la veniturile oamenilor. Principalul obiectiv (...) a fost de a găsi soluţii prin care să reducem acest decalaj. În momentul de faţă, avem o proiecţie foarte clară pe ce înseamnă capacităţi de producţie a energiei electrice în România - pentru că aşa putem să reducem costurile în România, să creăm un mediu în care orice investitor care vrea să investească în ţara noastră peste un an, trei, cinci, zece ani, poate să aibă predictibilitate legată de capacitatea de producţie a României, dar şi de costurile energiei electrice din ţara noastră. În acest sens, am început discuţii complexe, acum câteva luni, cu cei din Banca Mondială, cu cei din US Exim Bank, cu organisme internaţionale, pentru a ne asigura finanţarea acolo unde nu avem azi surse de finanţare pentru producţia de energie electrică pe nuclear, de exemplu, şi pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale", a afirmat Bogdan Ivan, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că întâlnirile pe care le-a avut în SUA cu preşedintele Băncii Mondiale, cu preşedintele US Exim Bank, cu Ministrul Energiei din SUA, s-au finalizat cu un acord de finanţare pentru producţia de energie nucleară la Cernavodă, din partea Băncii Mondiale.
„România va fi prima ţară din lume care finanţează energie nucleară cu bani, cu dobândă foarte mică, cuprinse între 1 - 1,5%, comparativ cu 6-7% când se întâmplă astăzi în România, pentru a ne asigura că în următorii 30 de ani vom produce energie electrică în bandă, la un cost care să nu depăşească 100 de euro per MW, lucru care dă credibilitate şi capabilitatea de dezvoltare economică a ţării noastre. Vorbim de aproximativ 3 miliarde de dolari", a detaliat Ministrul Energiei.
Totodată, Bogdan Ivan a explicat că un alt acord a fost semnat cu două corporaţii, parte a Băncii Mondiale, împreună cu Ministerul de Finanţe şi Transgaz, prin care România beneficiază de o finanţare de 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din ţara noastră.
„Noi avem capacitatea de a ne poziţiona ca un hub energetic regional, atât în materie de gaze naturale cât şi de energie, dar pentru asta avem nevoie de finanţări. Am luat toate finanţările europene, acolo unde avem încă surse deschise, am văzut ce putem acoperi cu ele şi am canalizat înspre producţie şi stocare toate aceste resurse, dar acolo nu am avut surse de finanţare am mers către aceste organisme internaţionale", a punctat Bogdan Ivan.
Potrivit ministrului, beneficiile pe care crearea acestui hub energetic le va avea asupra României, în următorii 30 de ani, se vor concretiza în încurajarea investitorilor străini să investească în România, având ca bază predictibilitatea unui preţ competiţional energetic, dar şi în reducerea preţurilor pentru consumatorii energetici mai mici.
„Este o şansă uriaşă pentru ca România să producă mai multă energie. În clipa în care el se va materializa, în cursul acestui an, va fi primul acord în care Banca Mondială, după 40 de ani, finanţează producţia de energie nucleară în vreo ţară din lume. Este un succes extraordinar pentru economia românească", a încheiat Bogdan Ivan.
Statul pierde miliarde: Opt companii în lichidare, costuri de peste 1 miliard anual
Cele opt companii de stat aflate în proces de lichidare generează datorii de peste 4 miliarde de lei, în timp ce costurile anuale depășesc un miliard de lei, potrivit declarațiilor Oanei Gheorghiu.
Ea a prezentat un bilanţ al reformei companiilor de stat, subliniind necesitatea urgentă a acestui proces.
"Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă şi de ce ea nu mai poate fi amânată. Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei, datorii istorice, şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. (...) Asta din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nicio decizie de reformă până la acest moment. Vorbim aşadar de nişte găuri negre pentru economia României", a declarat Oana Gheorghiu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Vicepremierul a precizat că memorandumul va include pentru fiecare companie o decizie de reformare şi un calendar de implementare.
"Acestea vor fi trecute prin Guvern, prin memorandum, săptămâna viitoare. Sunt deja agreate cu ministerele de resort. Redresarea înseamnă un proces, nu este un lucru care se întâmplă peste noapte, este un proces (...) Calendarul exact va fi prins în memorandum, iar implementarea efectivă o fac ministerele de resort. (...) Rolul cabinetului este de coordonare", a explicat Gheorghiu.
Ea a subliniat că aceste companii nu pot fi tratate unitar în procesul de reformă.
"Cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, după cum ştim, SNCFR era o companie care trebuie lichidată, şi compania Romaero. Dar problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială. Altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic. Sau, aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar", a evidenţiat vicepremierul.
Gheorghiu a explicat că fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe şapte dimensiuni - strategie, guvernanţă, model de business, performanţă comercială, operaţională, patrimonială şi financiară - în urma căruia a fost realizată o clasificare strategică şi o recomandare de acţiune pentru fiecare entitate.
Pe baza analizei au rezultat şase categorii de acţiune, a spus ea
"Prima categorie, infrastructură critică. Aici avem Elcen, Oil Terminal şi CFR S.A. În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare. A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei - Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi pentru Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţiilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin. Aceste companii funcţionează în acest moment ca vehicule de conservare a unor mine", a explicat Gheorghiu.
Ea a menţionat că o a treia categorie de acţiune este transformarea pe model european
"Şi aici intră CNCIR. Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecţie acreditat şi competitiv după modelele europene consacrate", a spus Gheorghiu.
Ea a menţionat şi redresare operaţională, ca o opţiune în cazul CFR Călători, Metrorex şi Tarom.
"În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat", a declarat Gheorghiu.
Potrivit acesteia, a cincea categorie de acţiune este fuziune şi absorbţie, unde se încadrează câteva companii: Telecomunicaţii CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Braşov.
"Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare şi consolidare operaţională", a explicat Gheorghiu.
O a şasea categorie de acţiune indicată de vicepremier este ieşirea ordonată din portofoliu.
"Şi avem Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR şi SNCFR-RA. Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare, asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate", a arătat Gheorghiu.
Vicepremierul a anunţat că analiza va continua, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie prezentat un nou val de companii vizate de reformă.
"Am propus şi va trece prin şedinţa de Guvern, în cadrul memorandumului, o procedură prin care vom selecta. (...) Pentru următorul val am propus nişte criterii de selecţie care au în vedere importanţa strategică a unei companii şi situaţia financiară în care se află. Credem că statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii", a mai afirmat Gheorghiu.