Adrian Negrescu amintește, comentând decizia CCR privind constituționalitatea reformei pensiilor speciale, că aceasta nu este doar "o măsură contabilă necesară pentru acoperirea găurilor din buget, ci și o condiționalitate absolută a PNRR-ului". Economistul a explicat, în cifre, de ce pensii speciale pun presiune majoră pe buget și cum au evoluat cheltuieile statului pentru aceste privilegii din anul 2021 până acum.
"Decizia CCR privind constituționalitatea reformei pensiilor speciale e mai mult decât o decizie tehnică, e un pas înainte în reformele absolut necesare de care are nevoie statul român și care sperăm să continue și cu celelalte categorii de ,,speciali’’.
"Cifrele oficiale" despre pensiile speciale "expun o realitate dură"
Și asta în condițiile în care subiectul pensiilor de serviciu – cunoscute de majoritatea populației drept „pensii speciale” – a depășit granițele unei simple dezbateri fiscale, transformându-se într-o criză de echitate socială și sustenabilitate economică.
Cifrele oficiale expun o realitate dură: un sistem paralel de pensionare, profund disproporționat față de realitatea economică a cetățeanului de rând, care riscă să blocheze accesul României la miliarde de euro din PNRR.
Adrian Negrescu: Doar 13-15% dintr-o pensie medie de magistrat este acoperită de contribuția proprie, restul fiind un privilegiu suportat de bugetul de stat
Statistica oficială plasează magistrații (judecători și procurori) în vârful piramidei beneficiarilor. Cu o pensie medie lunară de aproximativ 25.447 lei, un fost magistrat încasează de 9 ori mai mult decât un pensionar din sistemul public de asigurări sociale (unde media este de doar 2.800 lei). Mai mult, vârfurile acestui sistem depășesc praguri halucinante de 70.000 lei pe lună.
Problema fundamentală, intens criticată în spațiul public, nu este cuantumul în sine, ci sursele de finanțare. Analiza arată că marea majoritate a acestor sume nu are acoperire în contribuțiile plătite de beneficiari pe parcursul carierei.
În esență, doar 13-15% dintr-o pensie medie de magistrat este acoperită de contribuția proprie, restul fiind un privilegiu suportat de bugetul de stat.
Cât cheltuie statul pentru achitarea pensiilor speciale ale magistraților
La nivel macroeconomic, pensiile speciale reprezintă o gaură neagră în creștere accelerată. Dacă în 2021 statul cheltuia 1 miliard de lei pentru cei aproximativ 5.800 de foști magistrați, în 2025 și 2026 costul a urcat la 1,7 miliarde de lei. Explicația? Indexările succesive și un val de pensionări timpurii (mulți magistrați retrăgându-se la doar 48-50 de ani, în plină capacitate de muncă).
Dacă lărgim cadrul la toate pensiile de serviciu civile (aprox. 11.500 de beneficiari, incluzând Curtea de Conturi, piloți, parlamentari, grefieri), efortul bugetar total estimat atinge 11 miliarde de lei anual, din care un procent copleșitor de 75,7% este virat strict din bugetul de stat (nu din bugetul asigurărilor sociale).
"România are astăzi 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi"
Contextul demografic face această situație și mai critică. România are astăzi 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. Plata pensiilor consumă 8,5% din PIB (din care 1,2% se duc doar pe pensii speciale), în timp ce contribuțiile angajaților aduc doar 6% din PIB. Astfel, sistemul generează un deficit uriaș de 2,5% (aproximativ 35 de miliarde de lei), iar perspectivele sunt sumbre: ponderea persoanelor de peste 65 de ani va crește de la 33% la 55% până în 2050.
Reforma pensiilor speciale nu este doar o măsură contabilă necesară pentru acoperirea găurilor din buget. Este, în primul rând, o chestiune de moralitate publică și o condiționalitate absolută a PNRR-ului", a scris Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook.