Incendiile de vegetație lasă urme considerabile. În Grecia, a fost emis un raport care arată că temperatura de la suprafața solulului din zonele din jurul Atenei a crescut cu până la 10 grade Celsius față de iulie 2024 după ce vegetația a fost distrusă de flăcări. Raportul a fost emis de Observatorul Național din Atena.
Acesta arată, pe de-o parte, importanța vegetației, iar pe de altă parte, urmele adânci lăsate de incendii și cum contribuie la temperaturile ridicate din anii următori.
Analiza efectuată de unitatea Meteo a Institutului de Cercetare de Stat s-a bazat pe date satelitare de înaltă rezoluţie care pot înregistra în detaliu temperatura de la suprafaţa solului. Instrumentul poate scoate în evidenţă impactul dezastrelor naturale, cum ar fi incendiile forestiere, asupra microclimatului unei anumite zone.
Veri din ce în ce mai calde și mai uscate în Grecia
Verile au devenit din ce în ce mai calde şi mai aride în Grecia, vânturile care se schimbă rapid alimentând incendii forestiere mai distructive, greu de stins.
În august anul trecut, în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată în Grecia, o femeie a murit, iar 10.000 de hectare de teren au ars în timpul unui incendiu de vegetaţie care s-a răspândit dintr-o pădure în suburbiile nordice ale Atenei.
Diferențe de temperatură a aerului cu 1 - 2 grade
O comparaţie a datelor prelevate pe durata a două perioade caniculare - în iulie 2024, înainte de incendiile devastatoare din satul Varnavas şi din suburbia Penteli a Atenei, şi în iunie 2025 - a relevat diferenţe de temperatură de 1-2 grade Celsius în multe zone, care pot fi atribuite variaţiilor naturale ale condiţiilor meteorologice, a indicat Meteo. Însă, temperatura de la suprafaţa solului în zona afectată de marile incendii din august 2024 ar fi crescut cu până la 10 grade Celsius comparativ cu iulie 2024.
Pierderea vegetaţiei a avut un efect puternic asupra încălzirii de la suprafaţa solului în această zonă, se arată în raport.
Chiar dacă măsurătorile se referă la temperatura de la suprafaţa solului, diferenţele ar fi similare, cu toate că mai mici, în cazul temperaturii aerului în apropierea solului, a precizat Meteo.
În luna mai, temperaturile globale de la suprafaţa solului au fost în medie cu 1,4 grade Celsius mai ridicate comparativ cu perioada preindustrială, 1850-1900, potrivit Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S) al Uniunii Europene.
Oamenii de ştiinţă susţin că principala cauză a schimbărilor climatice este reprezentantă de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili.