Cristian-Remus Papp, expert WWF România, a explicat că ursul este un omnivor eficient, capabil să consume atât hrană animală, cât și vegetală, a vorbit despre inteligența remarcabilă a ursului și a evidențiat rolul esențial al animalului în ecosistemele montane, prin reglarea populațiilor de erbivore.
„Ursul se află în vârful piramidei trofice împreună cu lupul și cu râsul. Într-adevăr, chiar dacă ursul este, conform încadrării sistematice, considerat un carnivor, el de fapt este un omnivor, inclusiv dentiția ne duce cu gândul la faptul că este un omnivor în adevăratul sens al cuvântului și este adaptat la consumul de hrană atât de natură animală, cât și vegetală.
Este un animal deștept care învață repede. Știe cum să deschidă tomberoane, știe cum anume să procure hrana și vedem știri conform cărora iarăși ursul a intrat într-o magazie, că a deschis un frigider și așa mai departe. Deci știe să speculeze și să găsească acele breșe care îi oferă un acces facil la hrana de origine antropogenă.
El, pentru ecosistemele noastre din Carpați, este deosebit de important deoarece că contribuie la reglarea populațiilor de erbivore, ceea ce înseamnă că ursul și celelalte specii de carnivore nu permit să avem o explozie în ceea ce privește numărul căpriorilor, al cerbului și așa mai departe", a spus Cristian-Remus Papp.
Care e situația în țările din vest
Expertul a explicat că, în țările vestice, lipsa carnivorelor mari duce la suprapopularea erbivorelor, ceea ce provoacă pagube pădurilor și necesită intervenții. Potrivit acestuia, prezența ursului în ecosistemele din România oferă un serviciu ecologic natural, prin controlarea populațiile de erbivore. Astfel, se reduc și riscurile pentru sănătatea umană, cum ar fi răspândirea căpușelor.
„În țările din vest, unde prezența carnivorelor mari este limitată, nu se face față extragerilor erbivorelor. În Austria, de exemplu, există o populație de căprior de 5-6 ori mai mare decât avem noi și acolo trebuie să se împuște la foc automat exemplare de căprior, astfel încât să nu provoace pagube pădurilor, pentru că aceste animale mănâncă pe de o parte muguri, lăstari, scoarță.
În Ungaria, de exemplu, pădurile valoroase au fost îngrădite cu gard, astfel încât căpriorul să nu vină să provoace pagube. Deci, iată că ursul vine și contribuie în mod activ la asta, este un serviciu ecosistemic care, în mod normal, nu costă nimic, adică ai animalul în pădure și face treabă, reglează mărimea populației de erbivore.
În același timp, ce aș mai scoate eu în evidență – și se vorbește destul de puțin despre asta în România – această populație de urși, reglând și populațiile de erbivore, constatăm că numărul de căpușe nu este atât de mare precum în țări ca Austria, Germania sau orice altă țară care nu mai are specii de carnivore sau are prea puține, asta pentru că erbivorele sunt un vector important în transmiterea căpușelor care duce mai departe la borelioză și la alte afecțiuni grave pentru sistemul nervos al omului.
Deci, până la urmă, vorbim de o specie care face extrem de mult bine, însă ar fi bine dacă am și reuși să gestionăm, mai ales această pătură critică care creează probleme”, a spus Cristian-Remus Papp la emisiunea DC Anima, de pe DC News și DC News TV.
Video: