Lider al Mișcării pentru Drepturile Civile, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Martin Luther King Jr. a fost ucis pe 4 aprilie 1968, la Memphis, Tennessee, în timp ce sprijinea o grevă a muncitorilor din salubritate. Asasinarea sa a șocat Statele Unite într-un an marcat de proteste împotriva războiului din Vietnam, revolte rasiale și asasinarea candidatului la președinție Robert F. Kennedy.
Publicarea dosarelor a fost realizată în ciuda opoziției ferme a familiei King și a Conferinței Creștine de Leadership din Sud (SCLC), organizația fondată de King în 1957. Ambele părți au acuzat FBI că a desfășurat o supraveghere ilegală, înregistrând convorbirile telefonice și din birouri, cu scopul de a-l discredita pe King și întreaga mișcare pentru drepturile civile.
„În timpul vieții tatălui nostru, el a fost ținta unei campanii de dezinformare și supraveghere invazive, agresive și profund tulburătoare, orchestrată de J. Edgar Hoover prin intermediul Biroului Federal de Investigații (FBI)”, au declarat copiii săi, Martin Luther King III, 67 de ani, și Bernice King, 62 de ani, într-un comunicat oficial.
Documentele desecretizate ar fi trebuit să rămână sigilate până în 2027, în baza unei decizii din 1977. Însă administrația Trump a cerut și obținut ridicarea anticipată a ordinului de sigilare, în contextul promisiunii președintelui de a aduce mai multă transparență în dosarele asasinatelor politice, inclusiv cele ale fraților Kennedy.
Reacția familiei King
Familia King a fost informată din timp despre publicarea documentelor și a avut acces la ele prin echipe proprii de experți. Cu toate acestea, membrii familiei și-au exprimat îngrijorarea profundă privind modul în care informațiile ar putea fi interpretate sau instrumentalizate.
„În calitate de copii ai domnului King şi ai doamnei Coretta Scott King, moartea sa tragică a fost o durere profund personală, o pierdere devastatoare pentru soţia sa, copiii săi şi nepoata pe care nu a apucat să o cunoască, o absenţă pe care familia noastră o îndură de peste 57 de ani”, au transmis Martin III și Bernice. „Rugăm pe cei care se implică în publicarea acestor dosare să o facă cu empatie, reţinere şi respect pentru durerea continuă a familiei noastre”, au mai spus aceștia.
Ei au subliniat că tatăl lor „a fost vizat nu doar pentru a fi monitorizat, ci pentru a fi discreditat, demolat și distrus ca lider. Aceste acțiuni nu au fost doar încălcări ale vieții private, ci și atacuri intenționate la adresa adevărului, subminând demnitatea și libertățile celor care luptau pentru justiție”.
Cine l-a ucis, de fapt, pe Martin Luther King?
James Earl Ray, un segregaționist, a pledat vinovat în 1969 pentru asasinarea lui King, dar ulterior și-a retras declarația și a susținut până la moartea sa, în 1998, că a fost nevinovat.
Familia King a mers mai departe și, în 1999, a câștigat un proces civil în Tennessee, în urma căruia un juriu a concluzionat că Martin Luther King Jr. a fost „victima unei conspirații care a implicat pe Loyd Jowers și alți conspiratori necunoscuți, inclusiv agenții guvernamentale, ca parte a unui plan mai amplu”. Verdictul a afirmat și că „altcineva decât James Earl Ray a tras glonțul fatal, iar domnul Ray a fost pus în scenă pentru a fi țap ispășitor. Familia noastră consideră această hotărâre ca o validare a convingerilor noastre de lungă durată”, au declarat urmașii lui King.
Loyd Jowers, fost ofițer de poliție în Memphis, a susținut în 1993 într-un interviu televizat că a participat la un complot pentru a-l ucide pe King. Totuși, un raport al Departamentului de Justiție din 2023 a calificat aceste afirmații drept „îndoielnice”.
Publicarea dosarelor vine în contextul promisiunii lui Donald Trump de a desecretiza documente legate de cele mai controversate asasinate politice ale secolului XX. În timpul campaniei sale, Trump s-a angajat să aducă mai multă transparență în cazul morții lui John F. Kennedy. Ulterior, el a ordonat declasificarea documentelor despre asasinarea președintelui JFK, fratelui său, Robert Kennedy și a lui Martin Luther King.
Potrivit unor analiști politici, aceste dezvăluiri ar putea avea și o miză politică, servind drept contrapondere la criticile privind gestionarea de către administrația sa a altor dosare sensibile, precum cel al lui Jeffrey Epstein.