S-a întâmplat în cadrul unei noi ediții a proiectului cultural „Cartea de identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
„Cu acest prilej, BCU „Carol I” a donat aproape 250 de volume în limba română Parohiei Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon din Roma. Cărțile, selectate din fondurile bibliotecii, vor constitui nucleul unei mini-biblioteci comunitare, menite să încurajeze lectura, dialogul cultural și păstrarea legăturii vii cu limba și valorile românești.
Evenimentul, organizat în prezența unui public numeros din comunitatea românească din Italia, a reunit conferințele susținute de Mireille Rădoi, Adrian Cioroianu și Cristian Anița, sub coordonarea lui Ioan Cristescu, directorul MNLR, și a pr. prof. univ. dr. Nicolae Brînzea.
Proiectul „Cartea de identitate” a fost conceput ca o platformă de dialog cultural și spiritual între România și comunitățile românești din străinătate. Prin conferințe, donații de carte și ateliere de scriere creativă, proiectul își propune să susțină păstrarea limbii române, să stimuleze creativitatea tinerilor și să reconstruiască legătura afectivă cu valorile identitare.
Pentru ediția din 2025, conferințele de la Roma vor fi completate de atelierele de scriere creativă susținute online, în 23 octombrie, de Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Livia Roșca și Cosmin Perța, care au oferit participanților un cadru de explorare a expresiei literare și a limbajului ca instrument al memoriei colective.
Promovarea culturii prin donații
Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” a declarat: Cartea de identitate este un proiect inițiat acum câțiva ani de domnul Ioan Cristescu, Directorul MNLR și Președintele APLER, care viza promovarea culturii române prin conferințe și donații de carte în comunitățile românești aflate într-un soi de ‘străinătate identitară’ în centrul țării, în județele Harghita și Covasna. Anul acesta, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, am reușit să ajungem la o parte din România aflată în străinătate, adică la Parohia Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor PANTELEIMON din Roma, la copii, tineri și adulți păstoriți de părintele paroh Augustin Gheorghiu, care au avut astfel o confirmare a faptului că nu sunt uitați de cei rămași în țară.
Coordonator al proiectului, pr. prof. univ. dr. Nicolae Brînzea, susține că tema cărții – și mai adânc, a Cuvântului – se arată, în lumina reflecției teologice, ca una dintre cele mai bogate și mai delicate expresii ale participării omului la lucrarea lui Dumnezeu. Departe de a fi un simplu obiect cultural, cartea devine, în înțelegerea ortodoxă, un spațiu de taină, o formă de întrupare a sensului și un loc de întâlnire între divin și uman. Ea nu există pentru a satisface curiozitatea, ci pentru a trezi conștiința; nu pentru a aduna informații, ci pentru a transmite viață.
Tot în cadrul conferinței, Cristian Anița a susținut prezentarea intitulată Certificatul de naștere – dreptul la identitate, un drept esențial*, subliniind că prin documente, atât din arhiva personală, cât și prin cele rezultate din interacțiunea cu statul, se creează identitatea – conexiunea cu memoria socială – și asta ne definește pe toți. Comunitățile nu pot exista fără componenta de memorie, iar aceasta ne definește și pe noi, ca români.
Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu a evidențiat, în intervenția sa, importanța păstrării deschiderii minții în fața evoluțiilor istorice și a conservării valorilor culturale născute din aceste transformări: Istoria nu este o arhivă încremenită, ci un organism viu, care respiră prin noi. Dacă rămânem deschiși la schimbare, fără a uita ceea ce ne definește, putem transforma memoria în sursă de inspirație. Cultura se păstrează prin dialog, prin contactul viu dintre tradiție și prezent.
Un impact cultural important asupra comunității românești
Conferința „Cartea de identitate” de la Roma a avut un impact cultural important asupra comunității românești, oferind participanților un prilej de reconectare la valorile naționale, la limba română și la dimensiunea spirituală a lecturii. Prin implicarea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și prin donația consistentă de carte, evenimentul a contribuit la consolidarea legăturii dintre cultură și comunitate, oferind un model de colaborare interinstituțională care sprijină accesul la educație, cultură și identitate pentru românii din diaspora. În Italia trăiesc astăzi peste un milion de români, reprezentați spiritual printr-o rețea de peste 330 de parohii, 6 mănăstiri și aproape 350 de preoți, alături de aproximativ 500 de călugări și maici. În acest vast spațiu de trăire și credință, proiecte precum Cartea de identitate definesc și confirmă apartenența participanților la comunitatea românească de pretutindeni.
Identitatea reprezintă răspunsul la întrebările: cine sunt eu? cine suntem noi? Ea este un construct social, pe principiul foilor de ceapă, care are un miez – un nucleu ce ține laolaltă celelalte straturi și care devine tot mai diafan spre exterior. Astfel, se pornește de la familie, comunitatea locală, profesie, regiune, națiune, religie, rasă și gen. Relocarea nu este un proces ușor, are suișuri și coborâșuri, nu este un drum lin, ci este plin de așterități, renunțări și frici. Dumneavoastră, cei care ați venit din România aici, ați avut curajul să vă asumați acest drum! Limba este casa Ființei (Heidegger), pentru că în limba noastră gândim, ne rugăm, simțim, iubim și suferim. Limba italiană, splendida soră latină a limbii noastre, ne este lesne de învățat. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne cultivăm limba română prin lecturi care să ne aducă în minte și în inimă valori, atitudini și un univers de cunoaștere propriu națiunii române – memoria socială prin lentilele căreia răspundem la întrebările: cine sunt eu? cine suntem noi? De unde până unde ne asemănăm cu italienii și în ce privințe ne deosebim. Păstrarea și afirmarea identității nu înseamnă a-l dușmăni pe celălalt, ci a-l putea îmbrățișa frățește, știind că este un alter, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, într-un comunicat.