Andrei Baciu susține că inteligența artificială nu mai este un concept abstract, ci o realitate prezentă zilnic în viața oamenilor, de la rețelele sociale și finanțe, până la carieră, sănătate și consum.
„Astăzi am propus în cadrul Parlamentului României constituirea primei comisii parlamentare comune dedicate inteligenței artificiale. Știu ce vă întrebați: „Iar o comisie? Chiar avem nevoie?" Da. Și vă explic de ce, dar nu cu limbaj mecanic, ci cu lucruri care ne privesc pe toți.
Inteligența artificială nu e doar ChatGPT sau un alt asistent vocal de pe telefon. Nu mai e un subiect abstract din Silicon Valley. Este deja aici, în viața fiecăruia dintre noi și de cele mai multe ori nici nu ne dăm seama. AI-ul e în telefonul tău, în fiecare minut. Când deschizi TikTok, Instagram sau Facebook, un algoritm AI decide ce vezi în feed. Nu tu alegi, alege el pentru tine. Pe Facebook, peste 20% din conținutul afișat vine de la pagini pe care nici nu le urmărești. Pe TikTok, AI-ul analizează ce privești, cât te oprești pe un video, când dai swipe și îți construiește o bulă informațională personalizată”, a scri sacesta pe Facebook.
AI în bani, joburi și sănătate
Baciu atrage atenția că algoritmii sunt deja folosiți pentru acordarea creditelor, selecția CV-urilor sau decizii medicale, existând riscuri de discriminare și lipsă de transparență, fără posibilitatea reală de contestare.
„De fapt, social media nu mai e o piață liberă de idei. Este un spațiu triat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea și fake news-ul, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli, nimeni nu știe exact ce decid algoritmii.
AI-ul e în finanțele tale. Când aplici pentru un credit, un algoritm AI poate fi utilizat pentru a analiza sute de date despre tine și a decide dacă ești eligibil – sau nu. Studii recente arată că pot apărea discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca tu să afli vreodată de ce ai fost refuzat.
AI-ul e în cariera ta. Când trimiți un CV, sunt șanse mari ca prima „persoană" care îl citește să fie un algoritm. Un mare procent dintre companiile mari folosesc deja AI-ul pentru screening-ul candidaților. Sunt studii care au arătat că sunt instrumente AI de screening care favorizează sistematic bărbații mai în vârstă și discriminează candidații de culoare, chiar și atunci când calificările sunt identice.
Nu mai vorbim de impactul asupra joburilor, în general. Schimbările deja se întâmplă cu o viteză amețitoare.
AI-ul în sănătatea ta. Algoritmi de AI pot detecta cancerul pulmonar din examene imagistice înainte să fie vizibil pentru un medic. Dar tot AI-ul poate lua decizii imprecise în triajul pacienților, poate prioritiza pe cine primește tratament și pe cine nu, uneori fără transparență, fără posibilitate de contestare.
AI-ul e în drumul tău spre casă. Waze și Google Maps și altele folosesc AI ca să-ți optimizeze ruta. Unele aplicații de ride-sharing folosesc AI ca să stabilească prețul cursei.
AI-ul e în ce cumperi. Când Amazon sau Temu îți recomandă un produs, nu e o coincidență, e un algoritm care ți-a analizat comportamentul, căutările, istoricul, locația. Spotify și Netflix folosesc AI-ul când decid ce propuneri îți fac și ce vezi, construindu-ți o realitate culturală personalizată.
Toate aceste sisteme funcționează deja. De multe ori independent. Fără supraveghere. Fără transparență. Fără responsabilitate.
În lumea AI, a avea “a human in the loop” devine ceva esențial”, mai scrie acesta.
România, în întârziere față de Europa
Deputatul subliniază că România a depășit termenul-limită pentru desemnarea autorității naționale competente prevăzute de Regulamentul UE privind inteligența artificială, în timp ce alte state europene au făcut deja pași concreți în acest domeniu.
„Unde se află România acum? Deja în urmă, din păcate.
Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024. Termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost 2 august 2025 și l-am depășit. România nu a desemnat încă în mod formal autoritățile cerute de lege. Și are multe altele de recuperat.
Țara noastră are, însă, și câteva reușite în domeniul AI. Unele din mediul academic. Oameni pasionați, experți respectați la nivel internațional. Are și câteva inițiative instituționale. A înregistrat câteva succese în mediul privat. Însă putem mult mai mult!
Între timp, Spania a creat AESIA, prima agenție de supraveghere AI din UE, încă din 2023. Italia a adoptat prima lege națională de AI din UE. Germania are în Bundestag o comisie dedicată digitalizării cu atribuții explicite pe inteligență artificială.
România are doi ași în mânecă pe care nu avem voie să-i risipim.
Oamenii. România are peste 250.000 de profesioniști IT, peste 16.000 de ingineri specializați în AI și machine learning, și una dintre cele mai talentate forțe de muncă tech din Europa.
Energia. Fără energie, nu există inteligență artificială, centrele de date AI consumă enorm. Și tocmai aici România are un avantaj strategic rar”, explică Andrei Baciu.
Ce își propune să facă concret această comisie?
Andrei Baciu consideră că inițiativa nu trebuie să devină o frână pentru inovație, ci un mecanism de siguranță pentru oameni.
„Proiectul depus dă acestei comisii comune atribuții clare:
Monitorizează și avizează toate proiectele de lege cu impact asupra AI, supraveghează transpunerea Regulamentului UE privind Inteligența Artificială și a actelor conexe, evaluează riscurile sistemice – deepfake-uri, discriminare algoritmică, dezinformare, vulnerabilități cibernetice, etc.
Cel mai important, această comisie își propune să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor în era AI.
Într-o Europă birocratizată nu cred că trebuie să venim cu o piedică suplimentară în calea inovației. Însă e esențial ca lucrurile să meargă într-o direcție sigură pentru oameni.
Această comisie este primul pas concret. Nu e suficient, dar e necesar. Și e urgent”, a încheiat acesta.