Sorin Ivan a subliniat că analfabetismul funcțional nu este doar un termen abstract, ci o realitate concretă, care afectează deja aproape jumătate dintre elevii din România. Incapacitatea de a înțelege un text se reflectă nu doar în literatură, ci și în matematică, științe sau în competențele digitale. Lipsa lecturii devine, astfel, cauza și efectul unui blocaj educațional generalizat.
Mariana Badea confirmă ipoteza: „Fără îndoială, pentru că lectura are legătură cu vocabularul și cu mintea”. Ea a explicat că, în esență, cititul antrenează creierul și dezvoltă capacitatea de raționament, iar absența lui lasă goluri majore. „Asigură-te că ceea ce spui este conectat la creier. Așa este relația dintre ce vezi, ce citești și creier”, a arătat profesoara. Și, cu o sinceritate amară, a adăugat: „Un text mai lung nu-l mai citesc nici adulții. Dacă ai depășit trei alineate, s-a terminat”.
Această „rezistență” la textele complexe contrastează cu apetitul pentru mesajele scurte și rapide din mediul digital. Tinerii, dar și adulții, sunt tot mai atrași de stimuli pasivi: filmulețe, imagini, abrevieri de tipul „cmf”, simboluri care înlocuiesc propozițiile. „Nici măcar «sunt bine» sau «îți mulțumesc» nu se mai scrie întreg”, a remarcat Sorin Ivan.
Pentru Mariana Badea, problema nu se reduce la simpla scădere a interesului pentru cărți, ci afectează însăși structura limbii române. „De aceea îmi pare rău - toate aceste aspecte pe care le discutăm aici înseamnă limba română. Tot ce citim, tot ce vorbim, toate relațiile interumane se bazează pe limba română, pe vorbirea ei corectă, pe exprimarea logică și clară”, a afirmat ea. În viziunea profesoarei, limbajul corect este fundamentul vieții sociale, iar noțiuni precum „limbă și comunicare” nu fac decât să dilueze sensul real al educației.
De aici decurge un fenomen poate și mai grav: dispariția comunicării autentice. „Nu prea mai există comunicare. Și nu numai la tânăra generație, ci și la adulți. Sunt drame din lipsa comunicării”, a avertizat profesoara. Iar observația devine cu atât mai vizibilă în momentele de socializare ale copiilor. Chiar și la aniversări sau întâlniri, după ce ritualurile de moment trec, fiecare se refugiază în telefonul său.
Dar ceea ce o îngrijorează cel mai mult pe profesoară nu este izolarea fizică, ci golul interior care se instalează atunci când copiii nu mai au ce împărtăși între ei. „Există povești comune, pentru că viața e făcută din întâmplări. Viața este alcătuită din relații, din bârfă, de ce nu, din ce-ai mai văzut, din ce-ai mai auzit, din opinii personale, pe care simți nevoia să le spui. Așa ar fi firesc”, a spus Mariana Badea.
În opinia lui Sorin Ivan, reintroducerea literaturii clasice în viața elevilor ar putea funcționa ca un antrenament pentru minte. El a amintit operele dificile ale lui Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu, dar și romanele obiective ale lui Rebreanu ori frescele lui G. Călinescu, care i-ar obliga pe tineri să exerseze înțelegerea textelor complexe.
Realitatea școlii de azi, însă, nu lasă loc pentru asemenea exerciții. Tot mai mulți elevi renunță la efortul lecturii și declară senin că nu au înțeles nimic, fără să mai resimtă vreun disconfort. „Și nici măcar nu mai este jena aceea. Știți, «n-am înțeles nimic». Nu mai este. Cumva a ajuns și asta între performanțe. «N-ai citit nicio carte? Bravo!»”, conchide Mariana Badea.