“Vizita bătrânei doamne”Unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai lumii, Friedrich Dürrenmatt, cu o piesă devenită clasică, ridică o întrebare mai acută, azi, decât oricând: Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş? Un text despre umanitatea redusă la scara unui umil târg de provincie, construit pe o necruţătoare satiră de moravuri care anihilează barierele dintre victime şi călăi.
Un spectacol cu o regie de o uluitoare plasticitate şi un surprinzător dinamism şi care pune strălucit în valoare nenumăratele posibilităţi tehnice ale Sălii Mari. O scenografie fabuloasă recreează cu inventivitate un oraş în plină mişcare pentru a-i conferi spectatorului iluzia că se află în inima acţiunii. Amestec de comedie feroce şi dramă, Vizita bătrânei doamne este un spectacol despre vină, răzbunare şi lăcomie, susţinut de o formidabilă echipă de artişti din Bulgaria (Alexander Morfov - regia, Nikola Toromanov - scenografia) şi Marea Britanie (Chris Jaeger - lighting design) precum şi de mari actori ai Naţionalului bucureştean.
Un spectacol clădit pe o interogaţie care incomodează: ce preţ are conştiinţa fiecăruia dintre noi - teancuri de dolari sau, poate, 30 de arginţi?
“Personaj spectaculos, Klara Zahanasian găseşte în Maia Morgenstern haina ideală dată de eleganţa şi clasa pe care actriţa ştie să şi le pună în valoare. La polul opus, Mircea Rusu îi conferă lui Ill umilinţă şi umanism, într-un joc gradat de la jovialitatea produsă de vestea sosirii Klarei şi până la acceptarea resemnată a sentinţei acesteia. (...) Cu o artă desăvârşită a portretizării acestei lumi, prin multiplicarea exemplarelor reprezentative, regizorul umple scena cu viaţa pitorească şi dramatică în acelaşi timp a orăşelului, ilustrată în detaliu prin elemente realiste, dar şi cu unele deschideri simbolice remarcabile”, scrie criticul Doina Papp.
Regie: Alexander Morfov
Costume: Andrada Chiriac Decor: Nikola Toromanov
Coregrafie: Galina Bobeicu Light design: Chris Jaeger
În distribuţie: Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Afrodita Androne, Sorina Ştefănescu, Emilian Mârnea/ Cezar Grumăzescu, Constantin Dinulescu/ Alexandru Hasnaş, Marius Rizea, Răzvan Oprea, Dragoş Ionescu, Mihai Călin, Marcelo-S Cobzariu, Dorin Andone, Costel Constantin, Ovidiu Cuncea, Mihai Calotă ş.a.
Vineri, 5 mai la ora 19:00, la Sala Mare
Emilian Marnea, Florin Calbajos si Petre Ancuta in Angajare de clovn
“Angajare de clovn”
Piesa lui Matei Vişniec, în regia şi conceptul scenic al lui Ion Caramitru, aduce pe scenă (dar şi în sală şi foyer) spectacolul imposibilului, al întâlnirii cu iluzia absolută şi cu mirajul libertăţii fără graniţe. Totul, într-o montare plină de umor, sensibilitate, cinism duios, acrobaţii sufleteşti, în care teatrul şi circul se întrepătrund pe tărâmul comun al spectaculosului.
Trei clovni bătrâni, Nicollo, Filippo şi Peppino, se întâlnesc în faţa unui anunţ de angajare, gata să dea totul pentru ultimul truc, giumbuşlucul suprem peste care poate cădea cea din urmă cortină. Corpul le joacă feste, dar mintea vibrează, hipnotizează, iar amintirea gloriei trecute transformă lumea întreagă într-o feerie, un manej al miraculosului, un decor suprarealist.
Publicul le este complice amuzat în această aventură, o joacă de-a viaţa şi de-a moartea în care nimic nu este ceea ce pare, iar sala de teatru se transformă, pe negândite, într-o arenă de circ, unde veţi găsi personaje fantastice, dar şi propriile vise rătăcite.
Angajare de clovn prilejuieşte spectatorilor şi reîntâlnirea cu trei tineri actori foarte talentaţi ai TNB: Petre Ancuţa, Emilian Mârnea şi Florin Călbăjos pe care i-aţi putut descoperi în spectacolul-concert ActOrchestra (regia: Horia Suru), dar şi în Magic Naţional (unde au jucat tot sub coordonarea lui Ion Caramitru). De această dată, ei vor fi artiştii-scamatori, expresivi şi suprinzători, care îmbină muzica, pantomima, magia şi interpretarea plină de farmec pentru a construi personaje la graniţa dintre realitate şi fantezie.
Piesa Angajare de clovn este ultima scrisă de dramaturgul Matei Vişniec înainte de plecarea din România, iar în 1991 a obţinut Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească.
"Ion Caramitru imaginează un spectacol-joc, dar și ceremonie, în care privirea către sine a eroilor este și privirea către noi. O face cu ingeniozitate, grație și subtilitate. Drumul nostru împreună cu cei trei clovni din Sala Studio în foaier, la pauză, și apoi, din nou, în Sala Studio – transformată miraculos în arenă – este drumul de la vis la coșmar, de la iluzie la deziluzie.
Montarea poetică și patetică a lui Ion Caramitru are farmec stilistic. O explozie de lumini, culori, forme, sunete care fascinează publicul.
Decorul în expansiune al scenografei Florilena Popescu Fărcășanu dă spectaculozitate montării. Contribuie remarcabil la acest efect costumele realizate cu rafinament plastic de Liliana Cenean, caracterizante pentru personaje, generatoare de emoție.
În acest ambient generos, clovnii muzicali Petre Ancuța (Filippo), Emilian Mârnea (Niccolo), Florin Călbăjos (Peppino) rostesc cu aplomb replicile, cântă la diferite instrumente, dansează. Sub bagheta creatoare a lui Ion Caramitru, histrioni carismatici, cu mască sau fără mască, ei exprimă o infinitate de stări, de la dragoste la durere, gelozie, spaimă, cruzime. În jerbele lor ludice și muzicale, regăsim arta unor clovni sublimi: Chaplin, Buster Keaton, Stan și Bran, Frații Marx... ", apreciază critical de teatru Ludmila Patlanjoglu
În distribuţie: Petre Ancuța, Emilian Mârnea, Florin Călbăjos,
Artiști de circ: Magicianul Antonio, Vanda Rotaru, Constantin Rotaru, Clovnul Cristiano, Miss & Eliz, Bogdan Andreescu, Camelia Lazăr, Valentin Iancu, Mariana Ionescu ş.a.
Regie: Ion Caramitru
Decor: Florilena Popescu Fărcăşanu. Costume: Liliana Cenean
Light design: Chris Jaeger. Coregrafie: Florin Fieroiu
Ilustrație muzicală: Călin Țopa Creator păpuși: Ioana Creangă
Sâmbătă, 6 mai, la ora 19:30, la Sala Studio.
Lari Giorgescu si Costel Constantin in Omul care a vazut moartea
“Omul care a văzut moartea”
Senzaţional! Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea?
Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?
Victor Eftimiu a scris nu mult, ci imens: 140 de volume, 40 de piese, 200000 de versuri, 5000 de articole literare şi a ţinut 1000 de conferinţe publice. Comedia Omul care a văzut moartea trezeşte şi astăzi interesul pentru că pare ruptă din realitatea imediată. Haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, ajunge pe scena TNB în interpretarea lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la Premiile UNITER (ediția din 2013) la categoria cel mai bun actor (pentru performanţa din D'ale noastre).
"În Vagabondul, Lari Giorgescu se remarcă prin eforturile succesive de compoziţie şi prin dezinvoltura cu care alternează măştile. (...) Ipostazele insolenţei Vagabondului cu o aroganţă şi un tupeu ce ating absurdul, ca şi toate schimbările de identitate - atestă o bună energie şi sunt credibile. Iar replicile Vagabondului rostite de Lari Giorgescu rămân vii şi păstrează prospeţimea", afirmă Natalia Stancu
Regie: Dan Tudor
Scenografie: Corina Grămoşteanu. Muzica: Gabriel Basarabescu
Cu: Costel Constantin, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, Lari Giorgescu, Tatiana Oprea
Sâmbătă, 6 mai, la ora 20:00, la Sala Pictura
Marian Ralea si copiii-actori
Teatrul Naţional pentru Copii Abracadabra
Duminică, 7 mai, sunteţi rugaţi să vă costumaţi în personaje de poveste şi să intraţi în Pădurea Fermecată.
Împăratul Stejar vă invită la "carnaval". În Pădurea Fermecată toate animalele vorbesc şi cântă. Zânele sunt bune, dar şi rele. Vrăjitoarele şi vrăjitorii sunt maeştrii jocului şi ai dansului. În carnaval poţi deveni orice personaj. Ajunge să ai o mască şi jocul e gata!
Vulpea îşi va spune povestea în faţa adunării. Veţi asista, dragi copii, la marea împăcare dintre Scufiţa Roşie şi Domnul Lup. Va fi prezentă şi Maştera, care va încerca să vă păcălească. O lume de poveste unde voi veţi fi personajele principale. Cine are curaj şi îşi înfrânge emoţia şi teama este invitat la Carnavalul din Pădurea Fermecată!
Duminică, începând cu ora 11.00, în Sala Media a Teatrului Naţional, Magicianul Poveştilor şi asistenţii lui vă aşteapă să vă continuaţi vacanţa şi să participaţi la Carnavalul din Pădurea Fermecată!
Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de Fundaţia Abracadabra, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, « înarmaţi » cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.
Înarmaţi cu multă fantezie şi poftă de joc, dar şi cu o recuzită neaşteptată, urcând pe scenă şi învingându-şi teama, micuţilor actori li se oferă şansa ca, la capătul premierei să concureze pentru un rol special, erou de poveste. În lumea magică a teatrului şi a copilăriei, totul este permis. Poţi să lupţi cu forţele rele, ţinând în mână un balon pe post de sabie, şi să le învingi, pentru că la Teatrul Naţional pentru Copii Binele triumfă întotdeauna prin luptă dreaptă.
Fiind vorba numai despre spectacole interactive, copiii trebuie să ştie că există câte un rol pentru fiecare dintre ei şi, odată cu evoluţia poveştii, apare şi şansa de a fi învingător. De-a lungul stagiunii, toţi copiii vor urca pe scenă şi vor deveni Eroi în nemuritoarele basme ale românilor.
Magicianul: Marian Râlea. Buna Poveştilor: Adina Cristescu. Clovnul: Florin Pârvu. Eroi de poveste: Copiii din public
Maia Morgenstern in Visul unei nopti de vara
“Visul unei nopți de vară”
Nebunul, îndrăgostitul și poetul, toți sunt alcătuiți din fantezie, spune Shakespeare. Asemenea lor, Petrică Ionescu plăsmuiește, cu această nouă montare, un extraordinar univers oniric și feeric, clocotind de erotism, instincte primare, și, mai presus de orice, de energii vitale. Un vis fantastic din magica noapte de Sânziene, țesut de imaginația unui artist de o covârșitoare originalitate, Visul unei nopți de vară de la TNB reunește elemente de autentică poezie shakespeariană, umor, bulversante construcții vizuale, balet și un excepțional fond muzical.
Un vis populat de zei și muritori, de duhuri, spiriduși și zâne, în interpretarea unor actori consacrați ai Teatrului Național, cărora li se alătură tineri artiști ai scenei bucureștene.
„Visul unei nopți de vară este piesa cea mai erotică a marelui Will. Coborând obligatoriu prin experiențele și pulsațiile noastre în grotele, în beciurile cele mai joase și adânci ale conștiinței noastre, ne inițiem, revenind la suprafață mai evoluați. Iubirea este, în viziunea foarte pesimistă a lui Shakespeare, numai o iluzie, ca și teatrul și viața însăși. Am descoperit deriziunea absolută și cruzimea fără scăpare a experienței amoroase. Iluziile fără sfârșit. Aceste adevăruri multiple am încercat să le transmit cu cruzime, păstrând sarcasmul și umorul prezent în fiecare inflexiune a textului shakespearean”, explică regizorul.
"Petrică Ionescu a ales să desluşească această feerie comică shakespeariană prin prisma culturii populare a zilei de azi, care a înlocuit construcţia semnificaţiei prin intermediul ideilor şi sentimentelor, cu loviturile de upercut ale stimulilor senzoriali. Este o lectură scenică pentru un timp ce distribuie facil prin toate mijloacele de informare şi de socializare, iconografia carnalităţii triumfătoare. Petrică Ionescu n-are curajul să-şi ia distanţă şi să ne spună în faţă: acesta-i Visul pentru lumea voastră degradată. Dar n-are nici răbdarea, ştiinţa sau timpul de a alcătui un univers riguros, în care toate semnele folosite de el să conducă spre o clară concluzie artistică.
..de sarcina comică se achită cu brio Mihai Constantin. Umorul frazării sale şi patosul cuceritor al personajului Fundulea creează momentul de maxim comic al montării şi dau măsura a ceea ce ar fi trebuit să fie tonalitatea întregului spectacol", consideră Sanda Vișan.
Regie şi adaptare: Petrică Ionescu
Decor: Helmut Stürmer
Costume: Corina Grămoşteanu. Coregrafie: Florin Fieroiu.
Lighting design: Chris Jaeger. Muzică de scenă: Jean Schwarz. Muzică live: Petre Ancuța
În distribuţie: Maia Morgenstern, Marius Bodochi, Raluca Petra, Costel Constantin, Daniela Nane, Tomi Cristin, Ana Covalciuc, Silviu Mircescu, Raphaela Lei, Alexandru Călin, Dorin Andone, Mihai Constantin ş.a.
Duminică,7 mai, la ora 19:00, la Sala Mare
Dan Puric si Ileana Stana Ionescu in Idolul si Ion Anapoda
“Idolul şi Ion Anapoda”
O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.
„Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric - el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol. Şi Ileana Olteanu, şi Irina Cojar, şi Mimi Brănescu, şi Matei Alexandru, şi Afrodita Andone. Dar cu totul extraordinară este Ileana Stana Ionescu, cea care apărea şi în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”, îndemna Silvia Kerim.
Regie: Ion Cojar
Scenografie: Liliana Cenean, Ştefan Caragiu
Cu: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu.
Duminică, 7 mai, la ora 19:30, la Sala Studio
Expoziţii la TNB
Principesa Sofia de Romania, Apus de soare
Expoziţie de fotografie “Elementele naturii”
Deschisă recent în foaierul Sălii Media a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, aripa dinspre Hotelul Intercontinental, expoziției de fotografie Elementele Naturii este realizată de Alteţa Sa Regală Principesa Sofia a României.
Expoziţia cuprinde 50 de peisaje fotografice realizate de Principesa Sofia, în Franţa, în Bretania, în ultimii doi ani, prin care Alteţa Sa Regală ne dezvăluie frumuseţea naturii şi a mediului în care trăim.
Principesa Sofia de Romania, Oceanul
Principesa Sofia a realizat de-a lungul timpului o serie de peisaje fotografice, creații care atestă talentul și măiestria sa. Alteţa Sa Regală intenţionează anul viitor să inaugureze o expoziție de fotografie de artă cu peisaje din România, în cele patru anotimpuri.
De asemenea, cu aceeaşi ocazie, a fost lansată colecția de 36 de fotografii de artă Ultramarine, sub formă de cărți poștale, care poartă semnătura Principesei Sofia, apărută la Curtea Veche Publishing. Fotografiile au fost realizate de Principesa Sofia în Bretania și au ca temă, în principal, oceanul.
Colecţia de cărţi poştale Ultramarine a putut fi achiziţionată de la standul de carte al Editurii Curtea Veche, organizat în foaierul Sălii Media.
În deschidere au luat cuvântul: Alteţa Sa Regală Principesa Sofia, Ion Caramitru, directorul general al TNB, Maestrul Ştefan Câlţia, Iren Arsene, directorul editurii Curtea Veche Publishing.
Expoziția „Elementele Naturii” va putea fi vizitată în perioada 26 aprilie – 10 mai, în orele de program ale Teatrului Național I.L. Caragiale din București.
Expoziţia este organizată în parteneriat cu Teatrul Național ”I.L. Caragiale” din București, cu sprijinul Casei de Avocatură Ionescu şi Sava.
Alteța Sa Regală Principesa Sofia este cea de-a patra fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana ai României.
Principesa Sofia de Romania, Far in ceata
Principesa Sofia s-a născut la Atena, în Grecia, la 29 octombrie 1957. A studiat în Elveţia şi Marea Britanie, apoi, în Statele Unite, a urmat cursuri de Arte Frumoase la University North Carolina, Ashevillle, şi de design grafic şi fotografie la Corcoran College of Art and Design din Washington, DC. O lungă perioadă, Principesa Sofia a lucrat şi a expus, cu succes, lucrări de artă, pe ambele maluri ale Atlanticului.
După căderea comunismului în România, în decembrie 1989, Principesa Sofia a părăsit Statele Unite şi s-a întors la casa familiei din Elveţia, pentru a-şi ajuta tatăl. A jucat un rol important în consolidarea Secretariatului de la Versoix, alături de sora ei, Principesa Moștenitoare Margareta.
În ianuarie 1990, Principesa Sofia şi Principesa Margareta au păşit pentru prima dată pe pământ românesc.
Au descoperit o societate profund marcată de perioada comunistă. Principesele au hotărât să pună bazele Fundaţiei Principesa Margareta a României, pentru a susţine proiecte durabile în domeniile educaţiei, dezvoltării comunităţii, societăţii civile şi culturii, proiecte care contribuie la reînnoirea spirituală şi socială a României.
În calitate de vicepreşedinte al Fundaţiei, Principesa Sofia a avut un rol esenţial în identificarea unor proiecte de mare importanţă, în campanii de strângere de fonduri pe întreg teritoriul Statelor Unite, în organizarea ajutoarelor umanitare. De asemenea, Principesa Sofia a contribuit la promovarea activităţii Fundaţiei pe plan internaţional.
În 1995, Principesa Sofia a publicat, la Bucureşti, o carte de poveşti pentru copii, ilustrată de tineri artişti români. Toate veniturile obţinute au fost cedate Fundaţiei pentru proiectele menite să sprijine copiii.
Fiica Principesei Sofia, Elisabeta-Maria Biarneix, s-a născut la Argenteuil, Franţa, în 1999. Principesa şi-a numit fiica după cele două Regine ale României, Regina Elisabeta şi Regina Maria.
În prezent, Principesa Sofia locuieşte în Franţa, împreună cu fiica sa.
Zilele Artelor Focului 2017
Astă-seară, în foaierul Sălii Media a TNB, aripa dinspre strada Tudor Arghezi, va avea loc vernisajul expoziției Artele Focului și lansarea catalogului Artele Focului 2017.
Daniela Fainis
Evenimentul expozițional, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Teatrul Național I. L. Caragiale București, va reuni lucrări semnate de 19 dintre ceri mai de seamă artiști români, cu specializările ceramică, sticlă și metal. În deschidere vor lua cuvântul: Ion Caramitru, directorul general al TNB, Constantin Hostiuc, critic de artă și Maria Pașc, curatorul expoziției.
Cristina Ciobanu
Pe parcursul a două weekenduri consecutive, 29/30 aprilie și 6/7 mai 2017, în București și Ilfov, în intervalul orar 12:00-20:00, optsprezece artiști vizuali cu specializarea ceramică, sticlă și metal își vor deschide atelierele publicului în cadrul evenimentului Zilele Artelor Focului. Veți găsi deschisă ușa atelierelor artiștilor Ciprian Ariciu (ceramică), Vlad Basarab (ceramică), Adela Bonaț (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Alina Băncilă (sticlă-metal), Dan Băncilă (sticlă-metal), Maria Roxana Cioată (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Cristian Dobrescu (ceramică), Anca Vintilă Dragu (ceramică), Daniela Făiniș (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Elena Lupu (ceramică), Călin Mușat (metal), Nicolae Moldovan (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramică-sticlă), Victor Olivier Săraru (sticlă-metal), Iulian Vîrtopeanu (ceramică).
Iulian Vartopeanu
Evenimentul care deschide publicului bucureștean atelierele de ceramică, sticlă și metal va fi însoțit de Expoziția Artele Focului, reunindu-i pe toți artistii participanţi. Fiecare artist va expune câte o lucrare în Foaierul Sălii Media a Teatrului Național Bucuresti I. L. Caragiale.
Maria Cioata
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
