Şase moduri ieşite din tipare prin care ingineria genetică ţi-ar putea salva viaţa

Ingineria genetică sună, pentru mulţi dintre noi, ca o tehnologie SF, tocmai potrivită pentru filmele horror cu fiinţe umanoide rezultate din experimente care au mers prost. Ideea de a creşte, într-un corp de oaie, o inimă umană pentru transplant pare cumva greşită, dar nu aceeaşi părere o va avea şi persoana care are nevoie de un transplant de inimă. Cu alte cuvinte, pe cât este de ciudată, ingineria genetică ţi-ar putea salva viaţa, într-o bună zi, prin o serie de practici precum cele de mai jos.

Transplat de organe, de la oi

În urmă cu trei-patru ani, ziarele titrau mare pe prima pagină:

O veste minunată pentru cei care sunt terorizaţi de injecţii: în curând şi-ar putea primi ajutorul în lupta contra diferitelor boli nu printr-un ac subţire de oţel care le perforează pielea, ci prin micul dejul, prânz sau cină, adică prin mâncare.

Cu ajutorul minunilor ingineriei genetice, cartofii au fost deja modificaţi cu succes pentru a  ingloba vaccinul contra Hepatitei B, un virus care infectează aproximatix 350 de milioane de oameni în fiecare an şi ucide un milion dintre ei.

În lumea medicinei, suplimentele orale sunt oricând preferate injecţiilor. Acele prezintă risc de infecţii cu diferite boli, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, unde sterilizarea echipamentelor medicale nu este cea mai bună. Distribuirea vaccinurilor în mâncare ar face campaniile de vaccinare mult mai sigure şi mai simple. Iar cartofii din exemplul de mai sus nu sunt doar teorie. Un grup ţintă a fost testat cu aceştia, iar la o mare parte dintre pacienţi s-a înregistrat o creştere semnificativă a răspunsului imunitar. Încă un exemplu pe care nu l-ai conştientizat, poate, până acum. Cu ani în urmă, oamenii de ştiinţă au reuşit să introducă iod în sarea de bucătărie, rezultând banala sare iodată, care previne apariţia unor afecţiuni precum retardul mintal sau guşa tiroidiană.

În ultimii ani, cercetătorii care au dat startul cursei clonării, cu oaia Dolly, au reuşit să obţină găini ale căror ouă conţin proteine folosite în lupta împotriva cancerului. Aceste găini ar putea înlocui, cândva, procedeele extrem de costisitoare folosite de companiile farmaceutice pentru a obţine aceste proteine.

Flori care produc insulina

Medicamentele pentru diabet, o boală care afectează milioane de persoane pe toată planeta, nu sunt deloc printre cele mai ieftine. Cercetătorii de la Universitatea din Calgary au reuşit să introducă gena umană răspunzătoare de producerea insulinei în planta de şofrănel, permiţând recoltarea de insulină la un cost mult mai scăzut decât cel actual. Şi acest lucru este foarte important, deoarece mare parte dintre diabetici pur şi simplu nu-şi permit să cumpere insulina, din cauza costurilor ridicare presupuse de metodele complexe şi scumpe folosite în prezent pentru a sintetiza această substanţă în laborator.

Cercetătorii canadieni au reuşit obţinerea a aproape un kilogram de insulină (2,2 pounds) la o suprafată de aproximativ 4.000 de metri pătraţi (un acru). Cercetătorii au calculat că o suprafaţă de 16.000 de acri (64 749 702.8 metri pătraţi) cultivată cu şofrănel ar asigura necesarul de insulină pentru întreaga populaţie diabetică de pe planetă. Procedurile sunt însă încă în faza de testare pentru uzul uman, din cauza riscurilor încă nesoluţionate presupuse de polenizarea încrucişată cu plante nemodificate genetic.

Ciuperci care luptă contra malariei

În ciuda eforturilor depuse de medicină, malaria ajunge, în fiecare an, la limita pandemiei, afectând peste 247 de milioane de oameni anual şi ucigând aproape un milion. Într-o bună zi, această plagă ar putea fi doar o amintire, dacă cercetătorii reuşesc să-şi ducă la bun sfârşit proiectul care le dă speranţe în acest sens.

Cercetătorii britanici de la Westminster University lucrează la nişte ciuperci-mutant gândite să atace cel mai important mijloc de răspândire al malariei: ţânţarii. Iar testele le-au dat speranţe. Ţânţarii expuşi la aceste ciuperci mutant au arătat scăderi dramatice ale visurului malariei pe care îl poartă în mod normal, chiar şi cu 85%. Ciupercile respective au fost, ulterior, modificate genetic pentru a conţine o toxină de scorpion, fapt ce a redus şi mai mult nivelul de „infectare“ ar ţânţarilor cu virusul malariei, cu până la 97%.

Speranţa oamenilor de ştiinţă este ca aceste ciuperci ucigaşe de virus se vor răspândi în natură în zonele tropical umede, unde boala este cel mai prevalentă. Dacă lucrurile vor merge conform planului, malaria va continua să infecteze ţânţarii, dar va fi exponenţial mai dificil pentru aceştia să transporte virusul în gazde umane.

Copaci care luptă contra poluării

Multe ţări se confruntă cu problema depozitării deşeurilor chimice cu risc de poluare. Site-urile abandonate prezintă riscul scurgerii de substanţe periculoase, care s-ar putea infiltra în pânza de apă freatică ucigând, astfel, mii de oameni.

Când vine vorba de a crea „anihilatori“ de poluare, de bun simţ ar fi să ne îndreptăm atenţia către plante. Deja, unele plante pot purifica, cu ajutorul rădăcinilor, apele freatice, extrâgând substanţele periculoase şi folosind apoi enzime pentru a le sparge în elementele chimice de bază. Aşa că geneticienii s-au apucat să modifice un copac pentru a-l face mai eficient în extragerea tricloretilenei (cea mai comună substantă reziduală din site-urile de deşeuri chimice), spârgând moleculele acestei substanţe chimice de 100 de ori mai rapid decât copacii nemodificaţi genetic.

Viaţa artificială (un fel)

În timp de toate laboratoarele de mai sus se chinuie să modifice lucruri care deja există, pentru a rezolva probleme, o echipă de cercetători s-a apucat să creeze viaţă. Nu este chiar viaţă reală, dar copia lor de sinteză a unei celule vii Mycoplasma capricolum, cu ADN artificial şi cu capacitatea de a se reproduce, este destul de aproape de acest concept. După cum declara biologul sintetic Chris Voigt (nu, nu este un robot, în ciuda titlului său academic), informaţiile adunate vor juca un rol cheie în încercările viitoare ale geneticienilor în domeniul ingineriei sintetice în biologie.

sursa: cracked.com

Citeşte şi

Cinci mituri despre corpul uman pe care le ştii de când eşti mic

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News